Cel mai controversat proiect al Primăriei Oradea din ultimul an, vizând construirea unui drum nou între strada Libertăţii şi Parcul Traian, ar putea să rămână la stadiul de idee. 

Comisia Zonală pentru Monumente Istorice, care trebuie să-şi dea acordul pentru orice investiţie în centrul istoric al oraşului, nu a avizat proiectul depus de Primărie. Ce-i drept, nici nu l-a respins! Specialiştii au impus însă municipalităţii să facă ceea ce trebuia de la bun început: studii care să arate că investiţia este necesară şi oportună. Cu acest prilej, primarul Florin Birta promite că şi orădenii vor fi consultaţi. Cum trebuia să facă de la bun început...

Maşina de vot 

La finalul verii, maşina de vot liberală din Consiliul Local Oradea a dat undă verde unui proiect propus de primarul Florin Birta (foto), pentru construirea unei şosele cu două benzi între strada Libertăţii şi Parcul Traian. Edilul a explicat atunci că investiţia ar fi necesară pentru că, după construirea pasajului subteran de pe Magheru, şoferii care vin dinspre strada Libertăţii spre acest bulevard sunt obligaţi să facă dreapta spre podul Dacia, fără a avea cum să intre altfel în pasaj.

Drept urmare, Birta a propus construirea unei străzi noi care va trece peste trei case arătoase, din care două cu mai multe apartamente. În plus, o bucată de teren ar urma să piardă şi Biserica Reformată din strada Libertăţii. "După ce străpungerea va fi realizată, circulaţia în zonă se va desfăşura mult mai uşor", a pledat Birta în favoarea proiectului. 

Orădenii din zonă, dar nu numai, au fost revoltaţi, cu atât mai mult cu cât în apropiere de viitoarea străpungere, pe lângă clădirea Prefecturii şi a Consiliului Judeţean, se află strada Andrei Şaguna, care ar putea fi o soluţie pentru şoferii care vor să ajungă în pasajul Magheru dinspre strada Libertăţii. În loc să mute traficul pe aici, primarul a propus însă ca strada Şaguna să devină pietonală, chit că artera, cu o lăţime considerabilă, ar putea "duce" şi şoferi, şi biciclişti, şi pietoni...

"O prostie" 

În Consiliul Local, doar opoziţia a îndrăznit să comenteze. PSD-istul Emilian Pavel (foto) a arătat că investiţia de 8,4 milioane lei într-un drum de doar 83 de metri lungime, din care 5,9 milioane de lei vor costa exproprierile celor trei case este prea scumpă. Reconfigurarea va face, la final, mult mai mult. "Dacă adăugăm pietonalizarea străzii Andrei Şaguna şi a părţii nefolosite din Libertăţii, cheltuielile vor urca pe la 24 milioane de lei, pentru o prostie", a acuzat consilierul PSD. Fără succes, pentru că liberalii din CL au asigurat numărul de voturi necesare validării propunerii lui Birta.

BIHOREANUL i-a consultat atunci pe orădenii care urmează să îşi vadă casele demolate şi pe vecinii lor, părerea acestora fiind unanimă: nu vor proiectul, dar ştiu că nu se pot pune cu Primăria când vine vorba de exproprieri. Fostul primar Ilie Bolojan i-a învăţat pe orădeni că degeaba se împotrivesc buldozerelor.

Reveniţi! 

La începutul lunii septembrie, Primăria a depus studiul de fezabilitate al investiţiei la Direcţia pentru Cultură Bihor, solicitând avizul pentru realizarea ei. Conform legii, proiectul a intrat în dezbaterea Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice nr. 6, for prezidat de consilierul judeţean PNL Marcela Prada şi alcătuit din arhitecţi din Bihor, Satu Mare şi Maramureş. Chiar dacă nici una dintre cele trei case ce urmează să fie demolate nu este monument istoric, proiectul trebuie aprobat de CZMI pentru că se află în centrul istoric al Oradiei. 

Prin vot, specialiştii Comisiei au decis să nu avizeze investiţia, dar nici să nu o respingă. Ei au impus ca Primăria să ceară unui arhitect atestat pentru monumente istorice să realizeze o documentaţie complexă, care să includă un studiu de trafic şi unul de oportunitate. "În baza fişelor de vot ale membrilor Comisiei Zonale, noi am întocmit un răspuns către beneficiar, prin care am informat că trebuie să prezinte un studiu întocmit de un arhitect atestat sau un urbanist. Trebuie să demonstreze că acele case care urmează a fi demolate nu au valoare şi că acea stradă are o utilitate care depăşeşte importanţa caselor existente", explică şefa Direcţiei pentru Cultură Bihor, Adriana Ruge (foto), pentru BIHOREANUL. 

Practic, Primăria va trebui să facă un studiu istoric şi arhitectural al zonei şi un altul pentru trafic, adică taman ce Birta ar fi trebuit să prezinte de la bun început ca să justifice investiţia enormă într-un drum pe care nu l-a cerut nimeni...

Optimistul Birta

Primarul nu renunţă la proiect, chiar dacă va trebui să-l supună dezbaterii orădenilor, etapă de care s-a ferit până acum. "Vom demara un plan urbanistic zonal (PUZ) pentru această străpungere, care va studia în profunzime zona. Vom respecta absolut toate reglementările impuse de elaborarea unui PUZ, inclusiv consultarea publică", declară acum edilul. Planul va fi elaborat anul viitor, aşa că va mai dura până să ajungă în dezbatere publică.

Birta se arată încrezător că documentaţia va dovedi că noua şosea este oportună. "N-are de ce să nu primească avizul Comisiei Zonale, pentru că zona este protejată, într-adevăr, dar în vecinătate nu este niciun monument istoric care să fie afectat", zice el. 

Mai rămâne de văzut şi ce vor spune orădenii, când, în sfârşit, vor fi întrebaţi dacă sunt sau nu de acord cu felul în care edilii văd lucrurile...

SE STRÂNG SEMNĂTURI
Petiţii împotriva proiectului

Imediat ce Consiliul Local a votat studiul de fezabilitate pentru investiţia din strada Libertăţii, orădenii s-au mobilizat să-şi arate nemulţumirea. Pe site-ul declic.ro a fost lansată o strângere de semnături împotriva proiectului, care până la finalul săptămânii trecute a strâns 545 de iscălituri. "Protestăm împotriva exproprierii şi demolării clădirilor din centrul istoric. Crearea acestei străzi este inutilă, investiţia are costuri mari şi afectează locuitorii, activitatea firmelor, cabinetelor medicale, cultelor religioase", a argumentat iniţiatorul, medicul ortoped Viorel Corbu, care are un cabinet medical într-una dintre casele ce ar putea fi demolate.

Şi fostul europarlamentar László Tőkés (foto), acum preşedinte al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, strânge semnături. "Sperăm să oprim acest plan fără de minte care ne aduce aminte de metodele comunismului, când, fără consultare, fără consens al societăţii, s-au dărâmat atâtea şi atâtea case şi instituţii", a declarat politicianul. Şi petiţia iniţiată de el este înregistrată pe internet, pe site-ul petitieonline.ro, unde s-au adunat 955 de semnături.