Liderii statelor membre UE, cu excepţia Marii Britanii, au adoptat sâmbătă Declaraţia de la Roma, proclamând că Blocul comunitar reprezintă "viitorul nostru comun", în pofida unor crize profunde care au şubrezit unitatea comunităţii europene.

Uniune comună, ritmuri diferite

Declaraţia subliniază angajamentul pentru "o uniune unică cu instituţii comune şi valori puternice, o comunitate a păcii, libertăţii, democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept".

"Vom acţiona împreună, cu ritmuri şi intensităţi diferite acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeaşi direcţie, aşa cum am făcut în trecut, în conformitate cu tratatele şi păstrând uşa deschisă celor ce doresc să se alăture mai târziu. Uniunea noastră este nedivizată şi indivizibilă", se mai afirmă în textul Declaraţiei.

Liderii europeni şi-au manifestat susţinerea pentru o Uniune Europenă care "rămâne deschisă" aderării ţărilor "care respectă valorile noastre (europene) şi care se angajează să le promoveze".

Ceremonia de semnare a documentului a fost organizată în Sala degli Orazi e Curiazi aflată în incinta Palazzo dei Conservatori din Roma, sală unde în urmă cu 60 de ani a fost semnat actul fondator al comunităţii europene.

"Europa fie va fi unită, fie nu va mai fi deloc"

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a cerut liderilor statelor UE să "demonstreze că sunt liderii Europei", avertizând că "Europa ca o entitate politică fie va fi unită, fie nu va mai fi deloc".

"Demonstraţi astăzi că sunteţi liderii Europei, că puteţi avea grijă de această moştenire imensă pe care am primit-o de la eroii integrării europene în urmă cu 60 de ani", a declarat Tusk.

"Astăzi, la Roma, reînnoim această alianţa unică a naţiunilor libere, care a fost iniţiată în urmă cu 60 de ani de către marii noştri predecesori", a continuat şeful Consiliului European.

"În acele momente ei nu discutau despre mai multe viteze. nu plănuiau ieşirea unor state, dar în pofida circumstanţelor tragice ale istoriei recente, şi-au pus toată speranţa în unitatea Europei”, a adăugat Tusk, făcând referire la semnarea Tratatului de la Roma semnat în 1957.

Iohannis: "Ne-am opus cu succes unei Europe cu mai multe viteze"

Sintagma „Europa cu două viteze” sau „Europa cercurilor concentrice” a dispărut din discursul liderilor europeni, iar asta pentru că România s-a opus, „şi nu pot să nu remarc că ne-am opus cu succes”, a transmis preşedintele Klaus Iohannis după Summitul de la Roma.

Şeful statului a descris pasajul din document care se referă la Europa mai multor viteze prin sintagma „colaborare consolidată”, arătând că s-a dovedit deja „că e cazul din când în când de proiecte în care nu toate statele vor să intre de la început”.

Acesta a dat exemplul zonei Euro, dar şi al proiectului referitor la un procuror european, proiect în care România este stat co-iniţiator şi faţă de care şi-au manifestat interesul imediat 19 din cele 27 de state membre.

“Cred că s-a înţeles foarte bine după aceste discuţii care au fost prelimiare că nu se poate merge pe o Europă cu două viteze. Pur şi simplu nu este posibil, ne-am întoarce în timp, ar însemna să facem paşi înapoi şi toţi vrem să mergem înainte, toţi vrem o Uniune mai puternică, ce face faţă mai bine crizelor şi care răspunde solicitărilor cetăţenilor europeni”, a răspuns preşedintele atunci când a fost întrebat despre un pasaj al Declaraţiei care se referă exact la ritmurile diferite de avans ale statelor Uniunii.

Iohannis s-a referit la textul Declaraţiei de la Roma ca la unul „pozitiv şi echilibrat, în acord cu poziţia exprimată de România”.

Băsescu: “Se pun bazele Statelor Unite ale Europei”

Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, duminică, pe Facebook, că Declaraţia de la Roma a stabilit “fără echivoc” o uniune cu mai multe viteze, doar că acestora li de spune “ritmuri diferite”, afirmând că obiectivul nedeclarat este realizarea Statelor Unite ale Europei, de către un grup de ţări.

“Doar cei care au un RITM BUN. Să nu ne facem iluzii, Declaraţia de la Roma a stabilit, fără echivoc, o Uniune Europeană cu mai multe viteze, chiar dacă “vitezelor diferite” li se spune, de ieri, “ritmuri diferite”. Nucleul dur al UE, Germania – Franţa – Olanda, va da direcţia şi ritmul (viteza), iar celelalte state membre vor fi libere s-o urmeze dacă vor sau dacă pot”, a declarat Băsescu.

Obiectivul nedeclarat al “ritmurilor diferite” este realizarea Statelor Unite ale Europei, în care vor intra doar cei care au “ritm bun”, a spus Băsescu. “Peste 10 ani, ar fi păcat să constatăm că un grup de state care au avut “ritm bun” anunţă că au devenit Statele Unite ale Europei”.