Câteva zeci de persoane au participat, vineri, la prânz, la vernisajul expoziţiei "Albrecht Dürer – un maestru al gravurii europene din vremea Renaşterii", ale cărei vedete sunt trei gravuri originale semnate de artistul care a trăit între anii 1471 şi 1528. Acestea fac parte din colecţia Muzeului Ţării Crişurilor şi nu au mai fost expuse public de 15 ani.

"Pentru expoziţia Dürer, am scos după 15 ani, dacă nu mai mult, originalele pe care le deţinem în colecţia Muzeului Ţării Crişurilor, care mai cuprinde şi foarte multe stampe italiene şi gravură germană", a spus, în deschidere, Chiriac, adăugând că gravuri precum cele de Dürer nu stau, de regulă, expuse foarte mult timp, căci trebuie ferite de lumina naturală.

Concret, expoziţia cuprinde trei gravuri originale aflate de zeci de ani în colecţiile MŢC şi incluse în categoria "tezaur" a patrimoniului cultural naţional. Este vorba despre  "Fecioara cu pruncul", "Sfânta Familie cu cinci îngeri" (realizată în 1505) şi "Întâlnirea lui Ioachim cu Ana" (realizată în 1509).

Tot din colecţia MŢC au fost expuse patru copii după lucrări ale artistului, realizate de contemporani ai lui Dürer.

Curatorul expoziţiei, muzeografa specializată în gravură Ana Martin, a precizat că în a doua parte a expoziţiei pot fi văzute 108 heliogravuri făcute în secolul XIX la Paris, după lucrări de Albrecht Dürer. "Putem admira cele mai reprezentative, frumoase şi celebre lucrări ale lui Dürer, unul dintre maeştrii tuturor timpurilor", a spus aceasta.

Heliogravurile de secol XIX fac parte din colecţiile private ale lui Thomas Emmerling, un colecţionar cu care MŢC a colaborat şi în trecut. La Oradea pot astfel fi văzute, prin intermediul heliogravurilor (vechi procedeu pentru reproducerea imaginilor fotografice), câteva dintre lucrările celebre ale artistului, aşa numitele "gravuri de maestru": "Cavalerul, Moartea şi Diavolul", "Sfântul Ieronim în chilia sa" şi "Melancolia" (foto)

Tot Ana Martin a amintit de rădăcinile bihorene ale apreciatului artist. "Ne mândrim că rădăcinile genealogice ale artistului se trag din judeţul Bihor. La sfârşitul vieţii, el consemna în cronica de familie că neamul său se trage dintr-un mic orăşel de lângă Jula, la cale de 8 mile de Oradea, dintr-un sat care se numea Ajtósi. Istoriografii îl plasează la est de Salonta, alţii spun că ar fi în preajma localităţii Cefa. Se pare că în Evul Mediu acest sat a dispărut de pe hartă", a spus curatorul expoziţiei.

Tot muzeograful a adăugat că bunicul lui Dürer a fost argintar şi, se pare, a locuit în Oradea, având o casă în cartierul Olosig, unul dintre fiii săi, unchiul artistului, fiind preot în oraşul de pe Crişul Repede timp de 30 de ani. 

Albrecht Dürer a fost un pictor german născut în anul 1471 în oraşul Nürnberg, fiind al treilea dintre cei 18 copii ai unui argintar. Pe parcursul celor 57 de ani de viaţă, Albrecht Dürer a creat peste 350 de gravuri în lemn şi metal, 1.300 de picturi în acuarelă, tempera, ulei pe lemn şi pânză. Prin întreaga sa operă, Albrecht Dürer a marcat etapa cea mai înfloritoare a artei germane de la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, cu implicaţii perene în patrimoniul artistic european.

În cadrul aceluiaşi eveniment, înainte să-i invite pe participanţi să admire lucrările, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a anunţat că lucrările de amenajare a etajelor noului Muzeu înaintează şi că, anul viitor, va fi deschis publicului catul întâi al complexului din strada Armatei Române nr. 1, care va găzdui secţiile de Ştiinţele Naturii şi Arheologie şi Istorie. "În paralel, începe să se lucreze la etajele doi şi trei, pentru Secţiile de Artă, respectiv de Etnografie. Sperăm că în scurt timp vom revedeni Muzeul Ţării Crişurilor, un muzeu de anvergură, căci avem lucrări care intră în partimoniul european, dacă nu universal", a încheiat Chiriac. 

Expoziţia va putea fi admirată la Muzeul Ţării Crişurilor până la finalul lunii ianuarie.