Preşedintele României Klaus Iohannis a anunţat, joi seara, la finalul consultărilor cu partidele de la Palatul Cotroceni, că îl desemnează din nou pentru funcţia de premier pe Ludovic Orban.
Şeful statului a insistat că "soluţia corectă" în situaţia politică actuală sunt alegerile anticipate, atât timp cât guvernul PNL, care a a venit cu "o agendă reformatoare, s-a lovit de opoziţia PSD care doreşte să oprească lucrurile", notează hotnews.ro.
"Soluţia corectă în această situaţie, cu un guvern care doreşte să mişte lucrurile, cu un PSD care este foarte prezent în parlament, întoarcerea la electorat este soluţia corectă. Întoarcerea la electorat înseamnă alegeri anticipate. Alegerile anticipate sunt prima mea opţiune", a precizat Klaus Iohannis.
Şeful statului a adăugat că a prezentat partidelor această opţiune, iar părerile au fost împărţite, fiind nevoie de discuţii în interiorul formaţiunilor pe această temă.
"Următorul pas este desemnarea unei persoane care să formeze un nou guvern. După ce m-am consultat cu toate partidele şi formaţiunile parlamentare, îl desemnez pe domnul Ludovic Orban cu formarea unui nou Guvern", a spus Iohannis.
Potrivit Constituţiei, premierul desemnat va cere în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Guvernul condus de Ludovic Orban a fost demis, miercuri, în urma unei moţiuni de cenzură depuse de PSD şi UDMR.
Demiterea guvernului a fost un prim pas spre o premieră în viaţa politică românească: alegerile anticipate. Pentru a se ajunge în această situaţie trebuie trecute întâi mai multe etape.
Potrivit Constituţiei, alegerile anticipate pot fi organizate numai dacă Parlamentul respinge consecutiv două propuneri de premier.
În articolul 89 din Constituţia României se precizează că: (1) "După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă."
După ce preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat opţiunea, liderul USR a publicat pe Facebook un mesaj în care a subliniat că îşi doreşte alegeri anticipate.
"Am discutat în urmă cu câteva minute cu Ludovic Orban, premierul interimar și, în același timp, nominalizat de președinte pentru preluarea unui nou mandat. I-am zis domnului Orban că prioritatea noastră rămân alegerile anticipate. Experiența ultimelor luni ne-a arătat că majoritatea toxică din parlament se va opune cu toate forțele ori de câte ori privilegiile îi vor fi puse în pericol. Am văzut asta zilele trecute, când teama de alegerea primarilor în două tururi i-a mobilizat într-un mod demn de o cauză mai bună. Am fost de acord că România nu are nevoie de o criză politică prelungită și, de aceea, ne vom întâlni la începutul săptămânii următoare pentru a identifica care sunt pașii concreți pe care îi putem face pentru a ajunge cât mai repede la scopul comun: anticipate și o majoritate parlamentară care să reprezinte într-adevăr voința românilor", a transmis Barna.