La marginea Oradiei, în cartierul Episcopia, o "rană" industrială va fi transformată într-un model de sustenabilitate energetică.
Halda de zgură şi cenuşă a fostului CET pe cărbune va deveni o sursă de energie curată, pentru că Primăria Oradea va construi aici un parc fotovoltaic uriaş, ce va produce energie pentru clădirile publice din oraş.
Un loc uitat
Terenul din Episcopia, întins pe 31 de hectare, a fost vreme de decenii loc de depozitare a zgurii şi cenuşii rezultate din activitatea termocentralei aflate la 12 kilometri distanţă. Înfiinţat în 1966, depozitul nu mai este folosit de peste trei decenii, timp în care vegetaţia l-a acoperit în mare măsură. Totuşi, zona, instabilă şi poluată, nu poate fi folosită nici pentru construcţii, nici pentru agricultură.
Primăria a "ochit" amplasamentul de mult timp, anunţând încă din 2022 intenţia să-l ecologizeze şi să-l transforme într-un parc solar. "Este un teren degradat, care nu poate fi folosit în alte scopuri, de aceea am optat pentru amenajarea unui parc fotovoltaic. Avem nevoie de astfel de parcuri, dar ocupă suprafeţe mari, iar noi nu vrem să le amenajăm pe terenuri ce pot avea altă întrebuinţare", explică Marius Moş (foto), şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, structura care a căutat banii necesari investiţiei.
Aproape 30.000 de panouri
Înainte de montarea panourilor solare, terenul va fi curăţat şi stabilizat. Lucrările vor include tasarea şi consolidarea solului, precum şi acoperirea zonei cu un strat de pământ vegetal sau pietriş, pentru a preveni dispersia particulelor în atmosferă. De asemenea, se vor monta sisteme de drenaj şi rigole pentru gestionarea apelor pluviale, astfel încât să se reducă riscul de eroziune sau de contaminare a zonelor adiacente. Această etapă de ecologizare va pregăti terenul pentru investiţia energetică şi va elimina riscurile pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu.
Apoi, proiectul prevede instalarea a peste 27.000 de panouri fotovoltaice cu o putere instalată de 650 Wp fiecare, monocristaline (tăiate dintr-un singur cristal mare de siliciu, ceea ce le creşte randamentul, durata de viaţă, dar şi costul) şi de tip bifacial - adică panouri care captează lumina atât din faţă, cât şi din spate, crescând eficienţa de producţie cu până la 30%. Acestea vor fi montate pe structuri fixe, orientate spre sud, pentru a capta maximum din iradierea solară.
Parcul va include, de asemenea, sisteme moderne de monitorizare, invertoare descentralizate, drumuri de acces, garduri de protecţie şi infrastructură pentru evacuarea energiei în reţeaua naţională.
Pentru şcoli şi spitale
Estimările arată că parcul fotovoltaic va produce anual circa 20.000 MWh de energie electrică, echivalentul consumului mediu a circa 7.000 de gospodării.
Producţia va fi livrată în sistemul naţional, iar astfel municipalitatea va compensa din cheltuielile facturilor de curent de la clădirile publice din oraş, precum şcoli şi spitale. "Nu va fi un consum direct, ci o compensare, dar parcul solar va acoperi o parte din necesarul oraşului", precizează Moş.
Iniţial, planurile prevedeau ca energia produsă de acest parc să alimenteze o viitoare fabrică de hidrogen "verde", pe care municipalitatea o dorea amenajată în cadrul Termoficare. Produsul urma să fie obţinut printr-un proces de electroliză a apei, dar costurile de cofinanţare a investiţiei ar fi fost prea mari, aşa că edilii au renunţat la această investiţie.
Costuri pe măsura ambiţiilor
Investiţia este estimată la 144 milioane lei, o sumă considerabilă, justificată prin tehnologia utilizată. Din suma totală, 59 milioane lei vor reprezenta fonduri nerambursabile atrase prin Programul Operaţional de Dezvoltare Durabilă (PODD), iar diferenţa de 85 milioane lei va fi asigurată din bugetul local, Consiliul Local aprobând această contribuţie în şedinţa de la finalul lunii martie. "Proiectul a fost evaluat, urmează să semnăm contractul de finanţare", arată şeful DMPFI. Ecologizarea haldei şi amenajarea parcului solar vor trebui finalizate în acest exerciţiu bugetar european, adică până la sfârşitul anului 2027.
Nu este singurul proiect solar al Primăriei orădene. Municipalitatea caută fonduri europene cu care să monteze încă 15.168 de panouri fotovoltaice, pe un alt teren, din vecinătatea haldei de cenuşă. Acest parc va costa 94 milioane lei, pentru că, deşi este de o capacitate mai mică, este prevăzut şi cu baterii de stocare. Dacă va deveni realitate, va asigura 70% din necesarul de consum al centralei de termoficare a oraşului.
Aşadar, măcar din perspectiva panourilor solare, viitorul Oradiei se arată unul luminos...