Dezbaterea publică pe tema reautorizării fermei de porci din Ioşia, desfăşurată marţea trecută, s-a lăsat, previzibil, cu scandal. Sala mare a Prefecturii s-a dovedit neîncăpătoare pentru mulţimea de orădeni furioşi că Nutripork va putea împuţi oraşul încă 10 ani de acum înainte la fel cum a făcut-o şi în ultimul deceniu.
Împreună cu viceprimarul Florin Birta, orădenii i-au acuzat pe funcţionarii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor că s-au transformat în avocaţii firmei şi au cerut o nouă dezbatere, la care să participe şi reprezentanţi ai ministerelor Mediului şi Sănătăţii, dar şi să fie reprezentaţi în comisia care va decide dacă acordă sau nu reautorizarea.
În timp ce funcţionarii APM ridică din umeri, BIHOREANUL vă prezintă o serie de măsuri impuse de Comisia Europeană pentru a preveni poluarea provocată de fermele zootehnice, care ar putea fi impuse cu uşurinţă şi la Nutripork. Numai să vrea şi autorităţile!
Marii absenţi
Dezbaterea a adunat la Prefectură peste 120 de orădeni. Între ei, şi viceprimarul Florin Birta, deputatul PNL Florica Cherecheş, care pledează pentru o legislaţie clară în domeniul poluării olfactive, dar şi activista Nadia Pal, care în 2015 a adunat 3.500 de semnături pentru închiderea fermei. Unii participanţi au avut pancarte pe care scria "Oradea fără putori" şi "Nutripork, Oradea nu e cocina ta!".
Moderatoarea întâlnirii a fost Timea Mare (foto), şefa Serviciului Avize, Acorduri, Autorizaţii din cadrul APM Bihor, instituţie care analizează solicitarea Nutripork de a elibera o nouă autorizaţie, pe 10 ani, pentru crescătoria cu peste 10.000 de porci. Totodată, au fost în sală reprezentanţi ai Nutripork şi ai Acormed, firma care a făcut studiul ce recomandă reautorizarea, în numele căreia a vorbit co-autoarea Gabriela Vicaş.
După cum se ştie, documentul a fost semnat şi de fizicianul Olimpia Mintaş (co-asociată Acormed), recent numită tocmai la şefia APM. Pentru că se află în conflict de interese, Mintaş a preferat să absenteze de la dezbatere. Tot absent a fost şi patronul grupului Nutrientul, Iosif Pazuric. La începutul dezbaterii a participat şi şeful Gărzii de Mediu Bihor, Mihai Togor, dar după circa o oră acesta a plecat, motivând că "este un circ".
"Să vă fie ruşine!"
Întâlnirea a fost tensionată de la început până la sfârşit. De îndată ce chimista Gabriela Vicaş (foto) a început să prezinte studiul de mediu, oamenii au întrerupt-o. "Să vă fie ruşine, mai bine aţi pleca!", a spus un bărbat. Valul de reproşuri a curs, orădenii plângându-se că sunt obligaţi să stea cu geamurile închise, că Nutripork nu respectă distanţa minimă de 1.000 metri până la zonele de locuit, aşa cum prevăd normele legale, că instituţiile nu au aparate cu care să măsoare duhoarea şi că Mintaş a fugit de întâlnirea cu ei.
Când Vicaş a afirmat că "nu există până la ora actuală unităţi de miros", oamenii au izbucnit în huiduieli. "Hai să ne mutăm, atunci, că porcii au mai mare prioritate!", au strigat ei. După ce a înşirat investiţiile făcute în fermă - o lagună impermeabilizată pentru dejecţii, un sistem de ventilare automatizat şi aparate de generare a unui abur uscat în fiecare hală - Vicaş a fost întreruptă. "Ce ne spuneţi dumneavoastră este perfect. Dar de ce miroase? Aici este problema, vă învârtiţi în jurul cozii. Dacă s-au făcut investiţii, de ce miroase?", a punctat Mircea Gelu Budău, fost şef al Direcţiei Sanitar-Veterinare. N-a primit, însă, niciun răspuns.
Reprezentanta Acormed a fost totuşi şi aplaudată, atunci când a recunoscut că perdeaua verde care ar trebui să înconjoare ferma a fost făcută de mântuială. "Este o perdea vegetală într-adevăr insuficientă", a admis Vicaş.
Primăria zice nu
Reproşuri a avut şi viceprimarul Florin Birta (foto), care a arătat că, într-o adresă recentă transmisă Primăriei, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului pretinde că "mirosul nu poate fi cuantificat prin analize fizico-chimice, depinzând foarte mult de sensibilitatea şi atitudinea subiectivă a receptorilor". Altfel spus, ar fi doar o chestiune de percepţie.
"Ne iau în derâdere. Noi, orădenii, suntem foarte sensibili", a comentat Birta, care a solicitat în numele Primăriei ca reautorizarea să se facă doar cu condiţii concrete şi termene fixe de conformare din partea firmei.
După ce doi medici de la Direcţia de Sănătate Publică Bihor au spus că nici această instituţie nu poate face nimic, edilul a tras o concluzie aspră: "Nu înţeleg de ce instituţiile statului sunt avocaţii firmelor!".
"Jos cu voi!"
În faţa numeroaselor reproşuri, moderatoarea Timea Mare a clacat, ajungând să-i contrazică, cu tupeu, pe orădenii care au sesizat că pe site-ul APM raportul Nutripork a fost postat abia la câteva săptămâni după ce fusese depus şi, mai ales, doar la insistenţele cetăţenilor, deşi chiar aşa s-a şi întâmplat. Femeia a răspuns apoi că n-a postat pe site şi planul de mirosuri întocmit de Acormed pentru că... "nu există această obligaţie". "Unde scrie că trebuie să public pe site tot?", a spus funcţionara, complet depăşită de situaţie. "Jos cu voi!", i-a replicat, scurt, un bărbat.
Ca să aplaneze situaţia, colegul ei, Dorin Borota (foto), a explicat că APM nu poate cuantifica mirosurile deoarece un laborator mobil zace defect din 2005, iar Ministerul Mediului nu a alocat bani pentru întreţinerea lui, la fel cum n-a alocat nici pentru achiziţia altor aparate. "Nu tot ce vrem noi se poate face. Nu avem dovezi. Nici cei care anchetează crime nu au tot timpul dovezi, iar cei care le comit scapă", a spus Borota, stârnind şi el rumoare.
Sătui să asculte scuzele APM, orădenii au emis pretenţii, cerând ca în Comisia de Analiză Tehnică a instituţiei, care va decide soarta autorizaţiei, să fie cooptaţi şi reprezentanţii lor. "Dacă nu, vom boicota autorizaţia!", a anunţat preşedintele Asociaţiei Oradea Civică, Cristian Clapan, fără însă a primi răspuns. O altă doleanţă a cetăţenilor a fost ca APM să organizeze o nouă dezbatere, la care să participe şi reprezentanţi ai ministerelor Mediului şi Sănătăţii. "Vom cere ajutor de la Bucureşti", a zis Timea Mare.
Obligaţii europene
După cum stau lucrurile, cel mai probabil funcţionarii APM vor emite o nouă autorizaţie, dar rămâne de văzut ce condiţii vor impune pentru reducerea poluării olfactive. În luna februarie, Comisia Europeană a emis Directiva 302 ce stabileşte aşa-numitele BAT (Best Available Techniques, adică cele mai bune tehnici disponibile) privind creşterea intensivă a porcilor. Normativul european n-a fost încă transpus în legislaţia românească, dar ANPM a recomandat agenţiilor judeţene să ţină cont de conţinutul său.
În privinţa fermelor cu peste 2.000 de capete, cum e cazul Nutripork, Directiva europeană înşiră o serie de obligaţii, între care acidifierea dejecţiilor (procedură care presupune adăugarea de acid sulfuric pentru reducerea pH-ului acestora), diluarea lor şi separarea urinei de fecale. Or, la Nutripork dejecţiile nu sunt separate, diluate sau acidifiate, emanând în aer concentraţii mari de amoniac şi hidrogen sulfurat, acesta din urmă având un miros precum cel al ouălor clocite.
Tot Directiva europeană stabileşte că lagunele de stocare a dejecţiilor trebuie să fie mai mari decât strictul necesar calculat în funcţie de numărul animalelor, nici această măsură nefiind respectată de Nutripork. Conform calculelor, laguna firmei ar trebui să aibă un volum de peste 12.200 mc, dar este de doar 9.000 mc.
Euro-recomandări
Directiva are şi alte recomandări. De pildă, instalarea unui sistem de purificare a aerului, care la Nutripork lipseşte cu desăvârşire. Sau monitorizarea mirosurilor prin olfactometrie, adică măsurarea duhorii cu un aparat destinat tocmai acestui scop, pe când în Ioşia verificarea calităţii aerului se face, de către o firmă, numai la solicitarea şi pe banii Nutripork, deci doar când şi, probabil, cum "trebuie".
Directiva 302/2017 sugerează, de asemenea, şi fermentarea dejecţiilor într-o staţie de biogaz, care ar transforma materia urât mirositoare în energie termică. O astfel de staţie există de exemplu la halda de deşeuri a Oradiei, administrată de Eco Bihor, dar nu şi la Nutripork, deşi ar fi şi în avantajul fermei. Tocmai din pricina costurilor mari, investiţia e doar propusă, nu impusă. Pentru un afacerist serios n-ar trebui să fie, totuşi, o problemă. Dar cum Nutripork nici măcar banala obligaţie de a planta copaci în jurul fermei nu a respectat-o, e greu de crezut că îşi va asuma angajamente mai serioase...
LA JUDECATĂ
Poluare în aer, apă, sol
În numele Asociaţiei Sântandrei Metropolitan Area, pe care o conduce, unul dintre activiştii anti-Nutripork, chimista Carmen Lezeu (foto), a înaintat APM Bihor un memoriu în care prezintă efectele nocive ale poluării produse de ferma de porci.
Argumentând că localnicii din comună sunt şi mai afectaţi decât cei din Oradea, deoarece pe terenurile agricole din Sântandrei sunt împrăştiate dejecţiile, Lezeu a expus în memoriu nu doar normele europene ce ar trebui respectate, ci şi o serie de calcule care atestă că ferma contaminează nu doar aerul, ci şi solul şi apa. "Solicităm sistarea parcurgerii procedurii de eliberare a autorizaţiei integrate de mediu până la implementarea soluţiilor tehnice necesare, corecte şi eficiente", a conchis Lezeu.
Dacă solicitarea va fi ignorată, Asociaţia e decisă să conteste în instanţă autorizaţia de mediu.