Problematica acordării autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar, în contextul în care documentul stipulează că situaţia minorităţilor etnice este o chestiune bilaterală, afirmă Anna Nagy, purtătorul de cuvânt al Ministerului ungar de Externe.
Anna Nagy a făcut aceste declaraţii ca reacţie la afirmaţiile făcute de ministrul român de Externe, Titus Corlăţean.
"Ungaria a arătat foarte clar că situaţia minorităţii maghiare din România nu reprezintă o afacere internă a României, iar fostul ministru de Externe Janos Martonyi a reiterat acest lucru cu ocazia vizitei la Bucureşti efectuate în martie anul trecut", a subliniat Anna Nagy.
"În privinţa autonomiei, Guvernul României riscă să declanşeze dispute cu propriii cetăţeni mai degrabă decât cu Ungaria, dat fiind că este vorba de un efort făcut în principal de cetăţeni români de etnie maghiară", a adăugat oficialul ungar.
"Totuşi, istoria arată că autonomia nu poate fi obţinută fără susţinerea statului-mamă", continuă Anna Nagy, precizând că "iniţiativele Ungariei nu vizează obţinerea autonomiei teritoriale". "Acest lucru este adesea interpretat greşit de partea română", insistă oficialul ungar.
Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că afirmaţiile liderilor politici din Ungaria care îndeamnă la autonomii pe criterii etnice pun sub semnul întrebării valabilitatea Tratatului politic dintre România şi Ungaria, putând însemna chiar o încălcare a acestuia. "Fiecare declaraţie a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective şi la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, în România, formulate nu o dată pe teritoriul românesc, înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilităţii Tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, chestiune foarte gravă sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui Tratat", a declarat, joi, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe, Titus Corlăţean.
Corlăţean le-a sugerat oficialilor din Ungaria să recitească Tratatul politic de bază şi să respecte angajamentul internaţional asumat "solemn" de statul ungar, afirmând că regula stabilită în plan internaţional prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este că statul pe teritoriul căruia trăiesc minorităţile este singurul care are dreptul şi obligaţia de a gestiona situaţia de pe teritoriul său şi de a adopta măsuri care să asigure prezervarea identităţii minorităţilor, sarcină de care statul român "s-a achitat cu brio", devenind un model în Uniunea Europeană.
"Această temă, care este o temă artificială, a aşa-numitei autonomii a Ţinutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităţilor administrative şi din punctul de vedere al declaraţiilor pe care decidenţii politici ungari le fac fie în Ungaria, fie în România. Articolul 15 şi anexa Tratatului asupra căruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, că în relaţia bilaterală nu acceptăm drepturi colective şi autonomii pe criterii etnice", a precizat ministrul de Externe.
Referindu-se la declaraţiile premierului Orban Viktor, la Universtatea Tusvanyos, potrivit cărora statul ungar şi autorităţile acestuia au dat dovadă de respect în relaţiile româno-ungare, în timp ce partenerul român nu, Titus Corlăţean a menţionat că respectul se manifestă, în primul rând, prin menţinerea fundamentului juridic şi politic, stabilit prin Tratatul bilateral dintre România şi Ungaria din 1996.
Întrebat cum califică proiectul de autonomie propus de UDMR, care prevede, între altele, că locuitorii care nu doresc să se conformeze autonomiei teritoriale a aşa-numitului Ţinut Secuiesc au dreptul să ceară strămutarea în decurs de şase luni de la adoptare, Titus Corlăţean a declarat că acestea "sunt chestiuni absolut inacceptabile", rezultatul unor idei extremiste care nu au ce căuta într-o societate democratică.
"Eu nu am văzut un proiect scris, finalizat, prezentat care să vizeze autonomia teritorială pe criterii etnice, îl aştept cu mare interes pentru a vedea exact care sunt ideile de acolo, dar chestiuni legate de strămutări de persoane, lucruri care vizează obligarea unor cetăţeni români, în speţă de etnie română, absolut că nu sunt de acord, sunt chestiuni absolut inacceptabile, acest lucru nici măcar nu ar trebui discutat, nu ar trebui să apară ca idee şi sunt rezultatul unor idei extremiste care nu au ce căuta într-o societate cu adevărat democratică", a precizat Corlăţean.
Corlăţean a conchis că nu numai maghiarii din România au dreptul la propria istorie, ci şi românii au dreptul "la propria memorie, la propria interpretare a istoriei, la propriile sensibilităţi".
"Şi trebuie să o spunem cu mai multă vigoare publică şi cu mai multă demnitate, mai ales în dialogul cu autorităţile ungare. Pentru că, ori de câte ori un demnitar al statului ungar, la Budapesta, sau mai ales aici, pe teritoriul României, aduce în discuţie lucruri care pentru noi, românii, reprezintă o sensibilitate aparte, creează o anumită reacţie şi acest lucru nu înseamnă respect, respectul pe care premierul Ungariei îl menţiona pe teritoriul României. Eu nu pot accepta ca noi să fim muţi, în ţara asta, de ani de zile, când vorbim de simbolistica Trianonului, care pentru noi înseamnă altceva. Noi nu avem a comemora Trianonul, noi avem a celebra şi a marca simbolistica Trianonului", a conchis Corlăţean.