Până în urmă cu trei ani, când s-a reprofilat pe clonarea cărţilor de credit, orădeanul Iulian Ciorba era renumit în lumea interlopă ca spărgător. Apartamente, sedii de firme, magazine, orice...

Hoţul nu a iertat nici măcar locuinţa cumnatului său şi lua tot ce îi cădea la mână: telefoane mobile, bijuterii şi bani. A cochetat chiar şi cu tâlhăria, împreună cu fratele său fiind acuzat de atacul armat comis în 2002 asupra lui Nicolae Covle, alias Mumu de la Big Brother. Ulterior, însă, bărbatul a trecut la fineţuri, specializându-se în devalizarea de conturi bancare. În urmă cu doi ani a şi fost arestat la Budapesta pentru clonarea de carduri, iar apoi a apărut ca suspect într-un dosar similar aflat în ancheta DIICOT Cluj. Cu toate că se ştia vânat, a continuat, iar anul trecut a ajuns de la stadiul de simplu executant la cel de lider. Şi-a făcut propria reţea de hackeri...

06 Mumu.jpgAmbuscadă pentru Mumu

Iulian Ciorba şi fratele său, Marius, sunt cunoştinţe vechi ale poliţiştilor. Ei l-au tâlhărit în 2002 pe Nicolae Covle (foto), alias Mumu de la Big Brother. Maşina fostului protagonist al emisiunii de la Prima TV, care în acea perioadă se ocupa cu schimbul valutar, a fost atacată pe Calea Borşului în momentul în care se deplasa spre Ungaria. Fraţii Ciorba aruncaseră stabilopozi pe şosea, pentru a-l obliga pe Mumu să tragă pe dreapta şi aveau pregătite arme pentru a-l convinge să le dea banii pe care îi avea la el. Doar că nu le-a mers.

"M-am oprit şi am întors imediat spre Oradea. A doua zi am fost chemat la Poliţie şi am aflat ce mi-au pregătit. Împreună cu alt băiat din Oradea şi doi din Constanţa, fraţii Ciorba au fost prinşi de Poliţia de Frontieră pe un drum lăturalnic cu un BMW furat şi cu numere false. Aveau topoare, răngi, cuie şi un pistol, iar unul din constănţeni a recunoscut că m-au urmărit pe mine, dar şi pe alţii", a povestit Mumu BIHOREANULUI.

Ancheta a fost una cu peripeţii. Reţinuţi în urma declaraţiei complicelui lor, cei doi Ciorba nu s-au sfiit să-i transmită ameninţări cu moartea procurorului care îi ancheta. Fără rezultat, însă, căci acesta i-a trimis în judecată, iar instanţa i-a condamnat la 5 ani de închisoare pentru tentativă de tâlhărie şi furt.

Atac la cumnat

Fraţii Ciorba au stat în închisoare trei ani, fiind eliberaţi condiţionat înainte de termen, după care şi-au văzut mai departe de spargeri. Au jefuit tot ce le-a venit la rând: case de schimb valutar şi de amanet, sedii de firmă, locuinţe.

Iulian a spart chiar şi casa propriului cumnat, Nicolae Bele, de unde a plecat, zic poliţiştii, cu o pradă de peste un miliard de lei vechi. Ulterior, când acesta a refuzat să-şi retragă reclamaţia, Ciorba i-a mai aplicat şi o corecţie în urma căreia omul a ajuns în spital.

Dosarul furturilor, deşi înaintat instanţei, nu s-a finalizat încă. Procesul se judecă la Curtea de Apel Oradea, dar va fi trimis spre rejudecare la Tribunalul Bihor. Şi, deşi arestaţi în prima fază, ulterior Marius şi Iulian Ciorba au fost puşi în libertate. Numai bine ca să se "recalifice"...

La conturi

Din 2007, Iulian nu s-a mai ocupat de spargeri. A trecut la devalizarea de conturi bancare, o afacere mult mai curată şi fără alte victime decât companiile de asigurări ale băncilor. În urmă cu doi ani, a fost arestat pentru fraudă informatică în Ungaria, iar apoi a fost audiat într-un dosar al DIICOT Cluj. Şi, cu toate că era supravegheat, a continuat, iar anul trecut şi-a făcut propria reţea de hackeri.

Cu ajutorul complicilor, Iulian făcea rost de datele cărţilor de credit, pe care le inscripţiona pe alte carduri. Datele erau obţinute prin atacuri de tip "phishing", adică prin trimiterea unor mesaje electronice, folosind programe de mesagerie instantă. Destinatarul era sfătuit să-şi dea datele pentru a câştiga premii sau pentru a reface baza de clienţi a unei firme, după pierderea datelor originale cauzată de o eroare tehnică. Cardurile falsificate erau folosite apoi de reţea pentru cumpărături din magazine care comercializau băuturi , ţigări, bijuterii, ceasuri, îmbrăcăminte, cu sau fără complicitatea angajaţilor.

Alţi membri ai reţelei închiriau ei înşişi spaţii comerciale iar apoi, ca "patroni" ai acestora, solicitau ca băncile să instaleze dispozitive POS (bancomate). Ulterior, POS-urile erau folosite fraudulos, pentru plata unor achiziţii, fiind zile în care prin bancomatele respective se plăteau mărfuri de peste 10.000 de euro. Intrând la bănuieli, băncile au sesizat Agenţia Naţională de Combatere a Spălării Banilor care, după ce a verificat activitatea societăţilor "chiriaşe", a sesizat fraudele şi, în luna decembrie, a anunţat Poliţia.

Valută falsă

Ancheta poliţiştilor de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog (BCCOA) Oradea, care s-au ocupat de caz, s-a precipitat săptămâna trecută în momentul când au aflat că Ciorba urma să plaseze pe piaţă 35.000 de euro falşi. Banii erau aduşi de alţi trei membri ai reţelei, Zoran Tismănariu, Ioan Şandra şi Florin Stoica, şi trebuiau să fie predaţi lui Alin Bălăşoiu, un tânăr care, împreună cu alte două persoane, urma să-i dea, pentru punerea în circulaţie, directorului agenţiei Alpha Bank din Caransebeş, Alexandru Franţ.

06 bani.jpgValuta n-a mai ajuns însă la destinatar. Zoran Tismănariu şi Ioan Şandra au fost prinşi în flagrant şi reţinuţi, joia trecută, la Lugoj, chiar în momentul când s-au întâlnit cu orădeanul şi cu şoferul lui, Ioan Toderici, pentru a-i preda banii (foto).

Deşi încă nu a fost pus sub învinuire, directorul Alpha Bank nu s-a mai prezentat vineri la serviciu. "DIICOT Oradea verifică informaţiile referitoare la implicarea sa", se arată în comunicatul procurorilor, dat publicităţii în aceeaşi zi.

Descinderi

Dacă povestea banilor falşi este, în mare, clarificată, ancheta legată de cardurile clonate e în toi. Odată cu flagrantul, poliţiştii au organizat şi o acţiune de amploare pentru a strânge dovezi şi în cazul fraudelor electronice, la care au participat peste 100 de poliţişti din Oradea, Timişoara, Craiova, Bucureşti, Constanţa, Caraş Severin, care au făcut 18 percheziţii la locuinţele suspecţilor din Bihor, Timiş, Caraş Severin, Dolj şi Bucureşti, în urma acestora ridicând înscrisuri, valută şi aparatură IT, adică laptop-uri, hard-disckuri, CD-uri şi DVD-uri.

Poliţiştii orădeni au stabilit că gruparea lui Ciorba are 16 membri, dintre care trei din Bihor, opt din Timiş, trei din Caraş şi câte unul din Dolj şi Bucureşti. Toţi tinerii, cu vârste între 22 şi 34 de ani, sunt puşi acum sub învinuire pentru constituirea unui grup infracţional organizat, fraudă informatică, falsificare şi punere în circulaţie de mijloace de plată electronică falsificate, precum şi alte infracţiuni la Legea privind comerţul electronic, deţinere de valută contrafăcută şi înşelăciune.

Gaură la asigurări

Din calculele făcute rezultă că de anul trecut şi până acum gruparea lui Iulian Ciorba a sustras aproximativ 600.000 de euro din conturile unor străini, în cea mai mare parte cetăţeni americani. Paguba va fi suportată însă de companiile de asigurări ale băncilor, care ulterior se pot constitui ca parte civilă în procesul hackerilor, pentru recuperarea pagubelor pe care aceştia le-au provocat.

Totodată, poliţiştii şi procurorii au aflat că, din prada pe care au făcut-o, membrii de rând ai reţelei primeau doar între 400 şi 4.000 de lei, restul fiind reţinut de Ciorba pentru sine. La asemenea profit, i-a şi meritat să se reprofileze de la spargeri, doar că tot la bulău a ajuns...


JUDECATĂ

În arest

Joia trecută, toţi cei 16 membri ai grupării Ciorba au fost duşi la sediul BCCO Oradea. Dintre aceştia, 11 persoane, printre care şi prietena liderului, Amalia Oprea, au fost reţinute. Vineri, la propunerea procurorilor DIICOT, cei care au supravegheat ancheta poliţiştilor, judecătorii Tribunalului Bihor au dispus arestarea lui Iulian Ciorba şi a unuia din locotenenţii lui, timişoreanul Ioan Şandra, pentru 29 de zile. Totodată, instanţa a luat măsura obligării de a nu părăsi localitatea faţă de bănăţenii Alin Bălăşoiu şi Zoran Tismănariu. "Am declarat recurs", a declarat sec avocatul Răzvan Doseanu, apărătorul lui Ciorba.