Fantomele trecutului bântuie Primăria Oradea. Nu plutesc pe holurile instituţiei ci, mai rău, iau bani din vistieria oraşului. Şi nu puţini.

În urmă cu două săptămâni, Tribunalul Bihor a condamnat municipalitatea la plata unor despăgubiri de 200.000 euro pentru că, în urmă cu 11 ani, a construit o porţiune din şoseaua de centură a oraşului, în zona în care aceasta se intersectează cu DN76 spre Băile Felix, pe terenul fraţilor Adrian şi Doru Maghiar. Pe principiul "mai bine mai târziu decât niciodată", juriştii Primăriei vor acum să demonstreze că aceştia au primit pământul printr-o donaţie dubioasă şi că, oricum, terenul lor ar fi amplasat în cu totul altă parte.

"Naţionalizare" pe centură

În 2005, pe când era condusă de Petru Filip, Primăria construia un tronson al şoselei de centură a oraşului, între Calea Aradului şi Nufărul, după un an predând lucrarea în proprietatea Statului Român şi administrarea CNADNR. Şoseaua trecea, însă, peste mai multe terenuri private, ai căror proprietari nu fuseseră nici măcar întrebaţi, darămite expropriaţi în prealabil, aşa cum cerea legea.

Între păgubiţi se află şi două VIP-uri: fraţii Adrian Marius şi Teodor Traian Maghiar, fiii fostului rector al Universităţii şi co-proprietari ai spitalului Pelican. O porţiune din terenul lor întins pe 39.900 mp şi situat la ieşirea din oraş spre Felix, în zona peste care anul trecut a fost construit pasajul suprateran, fusese "muşcată" de noul drum. Cei doi şi soţiile lor au acţionat în instanţă Primăria şi Administraţia Imobiliară abia în noiembrie 2008, cerând efectuarea unui schimb de terenuri cu "un imobil similar" ori despăbugiri băneşti.

Schimb eşuat

În acţiunea iniţiată la Judecătoria Oradea, fraţii Maghiar denunţau "o veritabilă «naţionalizare» a proprietăţii noastre" şi explicau că, înainte să apeleze la instanţă, în 2006, ceruseră în scris Primăriei să reglementeze situaţia. Iniţial, municipalitatea a fost de acord, recunoscând că 3.135 mp din terenul lor a fost afectat de şoseaua de centură, iar în schimbul acesteia le-a propus o alta, de 5.000 mp.

"Schimbul efectiv nu s-a putut, însă, realiza din cauza evaluării nereale şi ofertei neserioase a Primăriei, care a stabilit un preţ aproape dublu pentru parcela proprietatea municipiului, cu toate că aceasta este învecinată cu parcela noastră, şi nici nu beneficiază de aceeaşi poziţionare favorabilă", susţineau reclamanţii.

În instanţă, datele problemei s-au schimbat, şi nu în favoarea oraşului. Expertul topograf stabilit de judecători, Liviu Marian Gherman, a măsurat că suprafaţa afectată de centură şi de zona de protecţie a acesteia ar fi, de fapt, 4.144 mp, deci şi paguba mai mare.

Respinşi la Judecătorie

În ianuarie 2013, după mai bine de 4 ani de la chemarea în judecată, Judecătoria a dat o sentinţă surprinzătoare. Judecătorul Adrian Buz a arătat că fraţii Maghiar au formulat greşit acţiunea, considerând că aceştia ar fi trebuit să iniţieze o procedură de revendicare, respingând ca inadmisibile pretenţiile acestora. Totodată, judecătorul a ţinut cont de faptul că în ultima fază a procesului Primăria a depus la dosar dovezi potrivit cărora în 2012 Guvernul a decis să exproprieze proprietarii de pe coridorul şoselei de centură, între beneficiarii măsurii aflându-se şi fraţii Maghiar.

Spre deosebire de suprafeţele prezentate în instanţă, autorităţile naţionale au măsurat însă că suprafaţa afectată din terenul familiei Maghiar ar fi de doar 1.160 mp, excluzând zonele de protecţie, care nu sunt considerate parte a drumului public, aşa că le-a alocat o sumă de 46.400 lei, bani de care cei doi fii ai fostului rector nu s-ar fi atins.

De la Ana la Caiafa

Procesul era, însă, departe de final. În urma unui recurs, peste decizia Judecătoriei a venit în martie 2013 o alta, a Tribunalului Bihor, confirmată apoi şi de Curtea de Apel Oradea, ambele trimiţând cauza spre rejudecare. Motivul principal era că o acţiune în revendicare devenise imposibilă având în vedere că terenul disputat a ajuns şosea, deci cazul se preta despăgubirilor.

Dosarul a ajuns la acelaşi complet al Judecătoriei, căruia i s-au respins cererile de abţinere şi recuzare. N-a avut, deci, încotro decât să dea o hotărâre, ceea ce s-a întâmplat în aprilie 2015: "Întrucât instanţele de control judiciar au stabilit că suntem în prezenţa unei exproprieri de fapt, că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la despăgubiri în raport cu valoarea de circulaţie a bunului expropriat (…), nu rămâne instanţei de rejudecare decât să stabilească cuantumul concret al despăgubirilor care urmează a fi acordate".

Despăgubiri usturătoare

Anterior pronunţării sentinţei, Primăria a încercat din nou să-şi decline culpa, spunând că şoseaua de centură este de interes naţional. Judecătorul a considerat, însă, că oraşul este "principalul beneficiar al lucrării", aşa că a obligat Primăria la plata a 124.300 euro pentru cei 4.144 mp folosiţi, sumă rezultată în urma unei evaluări făcute de expertul Petru Tîrhaş, care estima valoarea terenului la 30 euro/mp. Instanţa a respins ca nejustificată o evaluare ulterioară, a aceluiaşi expert, care ridica valoarea terenului la 48 euro/mp, în schimb a obligat municipalitatea şi la plata a 18.000 lei, cheltuieli de judecată.

Decizia a fost atacată atât de Primărie, cât şi de fraţii Maghiar, la Tribunalul Bihor, care anul acesta, pe 14 martie, le-a dat dreptate acestora din urmă, majorând cuantumul despăgubirilor la 198.912 euro, pe baza celei de-a doua expertize. Cum sentinţa nu este irevocabilă, Primăria aşteaptă acum motivarea ei şi se pregăteşte s-o atace la Curtea de Apel.

Donaţie misterioasă

Culmea e, însă, că s-ar putea ca terenul în discuţie să nici nu fie al fraţilor Maghiar. Cel puţin asta cred juriştii Primăriei, care, căutând în arhive, au descoperit mai multe neclarităţi. Pământul a fost donat fraţilor Maghiar în 11 octombrie 1995 de doi necunoscuţi, Paisz Ladislau şi Sallerbec Aurora, cu care fiii fostului rector nu aveau aparent nicio legătură. Şi mai interesant este că actul de donaţie a fost făcut la două zile după ce Paisz şi Sallerbec s-au intabulat în Cartea Funciară. Dar asta nu e totul...

Căutând în arhive, juriştii au aflat că, de fapt, terenul pe care Paisz şi Sallerbec l-au primit în baza Legii 18/1991 a fondului funciar ar trebui să se afle într-o cu totul altă zonă a oraşului. "După ce am verificat adeverinţa de reconstituire în original, pe care chiar Primăria a emis-o în 1992, am descoperit că suprafaţa de 39.900 mp care trebuia să le revină lui Paisz Ladislau şi Sallerbec Aurora se află în parcela cadastrală 3420, adică undeva în zona Aeroportului, şi nu în parcela 3778, zona Seleuş, aşa cum apare în CF", explică jurista Dana Bungău, cea care a descoperit noutatea.

Speranţe la suspendare

Juriştii municipalităţii sunt convinşi că se află în faţa unui fals în înscrisuri, aşa că la începutul acestui an au deschis, separat, o acţiune la Judecătoria Oradea atât împotriva proprietarilor, cât şi a lui Paisz şi Sallerbec, ba chiar şi a Comisiei judeţene de aplicare a legilor fondului funciar, pentru a dovedi că familia Maghiar nu e îndreptăţită să deţină terenul pentru care Primăria riscă să le plătească aproape 200.000 euro.

Vinerea trecută, reporterul BIHOREANULUI a încercat să afle şi argumentele lui Adrian şi Doru Maghiar, inclusiv cum au ajuns să le doneze doi necunoscuţi un asemenea teren, dar cei doi nu au răspuns nici apelurilor telefonice, nici mesajelor scrise. Între timp, juriştii municipalităţii speră să obţină la Curtea de Apel suspendarea procesului în care oraşul a fost pus la plata unei sume de bani atât de mare, ca să încerce să dovedească - în noul proces - că, deşi a intrat pe terenul altora, acesta nu ar fi, în niciun caz, al fraţilor Maghiar.

BANI PENTRU VUŞCAN
Constrâns să "doneze"

În timp ce procesul dintre Primărie şi fraţii Maghiar încă nu s-a finalizat, un alt VIP al Oradiei s-a lăudat recent că a luat bani de la municipalitate pentru încălcarea dreptului la proprietate. Este vorba de faimosul activist al PMP, Horea Vuşcan, care a executat bugetul local de 8.300 euro după ce a dovedit în instanţă că în 2009 municipalitatea l-a condiţionat să cedeze un teren de 175 mp din Calea Sântandreiului pentru lărgirea şoselei de centură, în schimbul emiterii unei autorizaţii de construire a unei clădiri de birouri. Deşi este vorba de cu totul alte speţe, justificate legal, Vuşcan se foloseşte electoral de sentinţă, susţinând că toate donaţiile de terenuri pe care Primăria le pretinde orădenilor pentru edificarea drumurilor de acces ar fi ilegale şi instigându-i pe aceştia să deschidă procese.