Considerat de unii specialiști cartea românească a anului 2023, jurnalul personal al Anei Blandiana din întunecații ani 1988 și 1989, când scriitoarea a fost interzisă de regimul comunist, va fi prezentat în fața publicului bihorean joi, în prezența autoarei.
Evenimentul este organizat de Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”, dar va avea loc la Muzeul Țării Crișurilor (str. Armatei Române, nr. 1/A), de la ora 18.
Ana Blandiana va dialoga despre cea mai recentă carte a sa, „Mai mult ca trecutul”, cu criticul literar bihorean Dan-Liviu Boeriu, iar sarcina moderării discuțiilor o va avea directoarea bibliotecii, Ancuța Șchiop. Intrarea se face pe bază de bilete gratuite, în limita a 120 de persoane.
„Conferința va aborda teme de actualitate și va oferi participanților ocazia de a intra în dialog cu una dintre cele mai influente figuri ale culturii române. Ana Blandiana va împărtăși gânduri și experiențe legate de literatură, dar și perspective asupra societății contemporane”, a transmis Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai.
O mărturie a absurdului și terorii existenței cotidiene din acei ani, volumul conține mărturii intime făcute de scriitoare, care la acel moment nu-și imagina că jurnalul ei va vedea lumina tiparului. Pe lângă întâmplări cu critici literari, oameni de cultură, prieteni, activiști de partid, securiști sau funcționari ai regimului comunist, de rang înalt sau modest, jurnalul prezintă și aspecte din viața cotidiană a Oradiei, oraș în care, în acei ani, scriitoarea venea pentru a-și vizita mama.
Ana Blandiana (pe numele său civil Otilia Valeria Coman) este una dintre cele mai remarcabile personalități ale literaturii române contemporane. Născută la Timișoara (25 martie 1942), a debutat în lumea literară în revista „Tribuna” în anul 1959, devenind de atunci un nume de referință, semnând zeci de cărți de poezie, proză și eseuri. Operele sale au fost traduse la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud.
Numele îi este legat și de lupta pentru libertate civică, fiind disidentă a regimului comunist și având, de-a lungul anilor, 3 interdicții de publicare: în 1959-1964, ca fiică a unui deținut politic; în anul 1985, pentru publicarea a patru poezii în revista „Amfiteatru” (după interdicție, poeziile au fost răspândite fiind scrise de mână, unicul samizdat românesc); în perioada 1988-1989, pentru publicarea unei parodii a dictatorului sub forma unei poezii pentru copii.
În 1993, alături de soțul ei, scriitorul Romulus Rusan, Ana Blandiana a inițiat și a realizat primul Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței din lume, la Sighet.
Întreaga sa carieră literară a fost recunoscută prin premiile literare care i-au fost decernate: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1982; Premiul Internaţional „Gottfried von Herder“, Viena, 1982; Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, 1997; Premiul „Opera Omnia“, 2001; Premiul Internaţional „Vilenica“, 2002; Premiul Internaţional „Camaiore“, 2005; Premiul Special „Acerbi“, 2005; Premiul „Poetul European al libertăţii“, 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin", 2018. Este, de asemenea, Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).
