La câteva zile după ce managerul Spitalului Județean Bihor, dr. Gheorghe Carp, a prezentat raportul de activitate al unității pe anul trecut, dar nu a putut oferi detalii privind infecțiile intraspitalicești, BIHOREANUL a aflat că acestea au crescut față de nivelul din 2023. Totuși, rata infecțiilor nosocomiale din spitalul orădean este mult sub media națională.
În creștere
Într-o conferință de presă susținută vinerea trecută, managerul Spitalului Județean din Oradea a arătat că rata infecțiilor nosocomiale în această unitate a fost anul trecut de 0,81% la peste 74.000 pacienți, însă nu a putut preciza dacă, prin raportare la anul precedent, 2023, ea a crescut sau a scăzut.
De notat că cifra prezentată de dr. Carp pentru anul trecut este de aproape trei ori sub media înregistrată la nivel național pe anul trecut, de 3,2%, aceasta incluzând atât unitățile spitalicești publice, cât și cele private.
La solicitarea BIHOREANULUI, purtătoarea de cuvânt a spitalului, Lisa Crăiuț, a transmis o informare potrivit căreia rata infecțiilor intraspitalicești a fost în această unitate de 0,6% în 2023, așadar nivelul de anul trecut reprezintă o creștere a acestor infecții.
Potrivit informării, anul trecut au fost 593 înregistrate infecții asociate asistenței medicale, din care 275 cu clostridium difficile, la pacienți cu tratament îndelungat cu antibiotice, 100 infecții urinare, 93 infecții respiratorii, 67 infecții de plagă și 58 Covid.
Cu un an înainte, în 2023, au fost înregistrate în spitalul orădean 295 infecții, din care 130 Covid, 105 infecții respiratorii, 66 infecții cu clostridium difficile, 64 infecții urinare și 60 infecții de plagă.
Cauze și măsuri
Potrivit reprezentanților Spitalului Județean din Oradea, cauzele infecțiilor nosocomiale au fost tratamentele îndelungate cu antibiotice (ceea ce face ca acestea să nu-și mai facă efectele), faptul că o parte din pacienți se prezintă la internare cu plurirezistență la antibiotice în urma tratamentelor repetate cu antibiotice efectuate la domiciliu, precum și cu infecții preexistente (în cazuri de escare, ulcere varicoase).
„În acest context, spitalul a luat o serie de măsuri de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale”, se arată în informarea spitalului, fiind enumerate:
- Efectuarea screeningului pentru depistarea personalului purtător de stafilococ aureus MRSA, bacterii MDR și XDR pe secțiile cu risc crescut (ATI I, ATI II, ATI III, Neonatologie, Blocuri operatorii, Chirurgie pediatrică);
- Achiziționarea de Luminometru pentru monitorizarea eficientă a curățeniei, un aparat de monitorizare a eficacităţii procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie, care măsoară ATP (adenozin trifosfatului) sau NAD (nicotinamida adenin-dinucleotidei) de pe suprafețe. Tehnica bioluminoscenței ATP reprezintă în acest moment o soluție în identificarea contaminării mediului de spital (suprafețe, mâini, obiecte, etc) și se situează între prioritățile actuale de management clinic instituțional în spitalele din întreaga lume;
- Achiziționarea de teste rapide pentru a utiliza cu preponderență acest tip de testare atât pentru verificarea igienei mâinilor angajaților, cât și pentru verificarea operațiilor de curățenie și dezinfecție din spațiile spitalului;
- Instruirea medicilor curanți privind definițiile cazurilor de infecții asociate actului medical și modul lor de raportare;
- Verificarea lunară a medicilor privind bunele practici în utilizarea antibioticelor conform ghidurilor naționale, internaționale și a procedurilor, protocoalelor interne;
- Identificarea zonelor unde se poate realiza izolarea/gruparea pacienților contaminați/colonizați, pe fiecare secție;
- Gruparea pacienților colonizați/infectați cu bacterii plurirezistente MDR, XDR, MRSA și alocarea de personal dedicat îngrijirii acestor pacienți;
- Testarea tuturor contacților cazului index și cazurilor secundare și izolarea imediată a purtătorului/pacientului infectat;
- Optimizarea procedurilor pentru montarea și îngrijirea cateterelor venoase periferice și centrale
- Aplicarea măsurilor de igienă a mâinilor cu apă și săpun;
- Instruirea întregului personal privind igiena simplă a mâinilor, instruire care să aibă inclusă și testarea personalului atât printr-o probă scrisă cât și probă practică.