Atacul liderei extremei drepte germane AfD împotriva românilor din Germania a stârnit reacții vehemente la București. Cel mai dur răspuns a venit de la Dominic Fritz, german de origine și cetățean român, care i-a cerut compatrioatei sale scuze publice. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu au condamnat generalizările xenofobe, în vreme ce AUR a reacționat doar printr-un senator.
„Ne jefuiesc sistemul social”
„Alocații pentru copii, ajutor social de bază, asistență medicală: tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social”, a scris, pe 28 octombrie, pe rețeaua X, Alice Weidel, copreședinta Alternativei pentru Germania (AfD), formațiunea de extremă dreaptă.
Politiciana a susținut că în orașul Magdeburg cheltuielile sociale pentru români s-au majorat de 20 de ori, ajungând la 3 milioane de euro anual, și a promis că doar AfD poate schimba politica migrației. Weidel a invocat un documentar al televiziunii publice regionale MDR despre ajutoarele sociale încasate de unii imigranți din România și Bulgaria.
Eventualele fraude nu justifică, însă, stigmatizarea unei întregi comunități, au observant unii analiști. Iar evoluția cheltuielilor ar trebui raportată și la creșterea numărului de români stabiliți în Germania, care poate o justifică.
Fritz: „Cine pe cine exploatează?”
Președintele USR, Dominic Fritz, născut în Germania, ales de două ori primar al Timișoarei și devenit cetățean român, i-a transmis aceste idei lui Weidel, într-un mesaj video în germană, în care subliniază faptul că sute de mii de români muncesc și plătesc taxe în țara sa natală.
El a enumerat medicii români pregătiți pe banii contribuabililor din România, îngrijitoarele care au grijă de vârstnici germani și muncitorii care lucrează câte 10 ore în abatoare, astfel încât germanii să poată mânca „un șnițel ieftin”. Aceștia au „mai multă decență decât dumneavoastră”, i-a transmis Fritz.
„Există abuzuri? Bineînțeles”, a admis acesta, dar a acuzat-o că vrea beneficiile liberei circulații din UE fără solidaritatea care le însoțește, numind această atitudine „definiția parazitismului”. Liderul USR i-a cerut să-și prezinte scuze.
Dominic Fritz a avut un mesaj mult mai dur și pentru AUR. Referindu-se la politicienii acestui partid, i-a acuzat că „îi admirați și pupați în fund” pe extremiștii germani, deși aceștia îi insultă pe românii din diaspora. „Ei jignesc românii din diaspora, voi tăceți din gură”, a spus Fritz, afirmând că el nu va tăcea, deoarece dragostea sa pentru România și Europa este autentică.
Bolojan și Grindeanu condamnă. AUR ezită
Ilie Bolojan, liderul PNL, a catalogat afirmația drept „inacceptabilă”. „Sutele de mii de români care trăiesc în Germania merită respect”, a spus liberalul, subliniind că aceștia muncesc, plătesc taxe și contribuie la economia germană, iar abaterile se sancționează individual, nu prin stigmatizarea unei naționalități. „Retorica xenofobă și extremistă nu are legătură cu adevăratul patriotism”, a adăugat el.
La rândul său, liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut lui Weidel să-și retragă acuzația și să le prezinte scuze românilor, amintind că peste 500.000 muncesc legal în Germania și peste 4.000 sunt medici. A denunțat și atribuirea unei vine colective pe criteriul originii, evocând lecțiile celui de-Al Doilea Război Mondial.
George Simion nu a avut o reacție publică pe marginea acestei polemici. Doar liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a condamnat miercuri discursul liderei AfD. „Dacă ai un frate care se poartă urât, violent, asta nu înseamnă că nu-l condamni”, a declarat acesta, spunând că românii sunt printre cei mai harnici muncitori din Germania.
Ministerul român de Externe a respins, la rândul său, folosirea în scop politic a comunității românești.
Extremiștii câștigă teren în Germania
În Germania trăiesc peste 900.000 de cetățeni români. Potrivit cifrelor prezentate de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, 519.200 sunt angajați cu contract, iar 4.668 lucrează ca medici. Aproximativ 77.100 primesc ajutor pentru asigurarea venitului minim, fapt care nu dovedește, în sine, vreo fraudă.
AfD, partid antiimigrație, eurosceptic și favorabil unor poziții apropiate de Rusia, a obținut 20,8% la alegerile federale din 2025, iar un sondaj ARD din octombrie 2026 îl plasa pe primul loc, cu 27%. Deocamdată, principalele partide germane refuză alianțe guvernamentale cu extremiștii, dar ascensiunea AfD sporește riscul ca acest discurs xenofob să ajungă la guvernare.