Managerul uneia dintre cele mai mari arii protejate din Bihor: "Să redăm mediului ce îi luăm"

Îndrăgostit de mic de munte şi natură, biogeograful Andrei Acs e un personaj cunoscut printre ecologiştii bihoreni. Ani la rând a făcut voluntariat de mediu la Ecotop, iar de doi ani lucrează la Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă, unde tânărul de 27 de ani e managerul rezervaţiei Defileul Crişul Repede - Pădurea Craiului.

Luând de multe ori la pas aria protejată întinsă pe aproape 40.000 de hectare, Andrei le explică localnicilor din cele 18 comune de pe raza rezervaţiei cum să-şi îmbine viaţa cu protecţia mediului înconjurător. Vor sau nu, oamenii n-au de ales decât să priceapă că natura nu e un bun al lor, ci al urmaşilor lor. Aşa că n-au voie să-l strice...

Între drepturi şi obligaţii

- Ce este Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă? Ce arii aveţi în custodie şi cum le protejaţi?

- CAPDD este o organizaţie non-guvernamentală cu profil de protecţia mediului, înfiinţată în 2002 de Facultatea de Protecţia Mediului, Consiliul Judeţean, Federaţia Română de Speologie şi Centrul Regional de Supraveghere Ecologică. Cea mai importantă arie pe care o avem în custodie e Situl Natura 2000 Defileul Crişul Repede - Pădurea Craiului, arie protejată la nivel european. Mai avem în custodie lângă Bratca Rezervaţia Naturală Calcarele cu hippuriţi (o clasă de moluşte - n.r.), rezervaţie ce arată ca un recif de corali pietrificat. Ca şi custode, trebuie să conservăm habitatele şi speciile care trăiesc aici.

- Ce se poate face şi ce nu într-o arie protejată?

- În aceste zone sunt specii care trebuie protejate, aşa că nu se pot întreprinde activităţi care să aducă un impact asupra lor. De exemplu, nu putem tăia copaci în care stau specii de păsări protejate. Trebuie să lăsăm în pace speciile protejate.

- Care sunt cele mai frecvente tipuri de vandalism într-o arie protejată? Şi cum combateţi asemenea acte?

- Cele mai frecvente vandalisme sunt tăierile ilegale de copaci şi intrarea cu ATV-uri şi maşini de teren în păduri şi pe pajişti. În plus, peşterile sunt folosite pe post de toalete publice ori sunt scrijelite de vizitatori. Ca să eliminăm fenomenul, încercăm să le explicăm oamenilor cu vorba bună. Evităm amenzile, pentru că nu vrem să fim poliţiştii pădurilor. Lucrăm mult cu şcolile din cele 18 comunităţi şi avem întâlniri cu consiliile locale, ca să găsim mereu soluţii de mijloc. Nici noi nu putem să le impunem tot ce să facă, dar nici ei nu pot să facă tot ce vor.

- Înţeleg oamenii din satele de pe raza ariilor protejate importanţa acestor zone?

- Oamenii cu o educaţie mai precară au simţul proprietăţii mai dezvoltat şi, drept urmare, înţeleg mai greu că nu pot tăia copaci din pădurea lor, pentru că acolo este o specie de bufniţe protejate. Mai ales că, deşi legislaţia europeană prevede că Ministerul Mediului ar trebui să-i despăgubească, acest lucru nu se întâmplă, pentru că nu sunt bani. Aşa că omul crede că are doar de pierdut. Însă poate şi câştiga! Un exemplu e comuna Roşia, unde noi am amenajat o peşteră la care au mers mii de turişti anul trecut, iar acum sunt şase proiecte europene depuse pentru construcţii de pensiuni în comună. Oamenii nu vor putea, însă, să-şi ridice pensiunile decât dacă vor respecta specificul zonei.

Cu ochii pe peşteri

- Anul trecut, CAPDD a amenajat două peşteri importante din Bihor, Meziad şi Farcu. Ce au inedit aceste peşteri?

- Tehnic vorbind, inedită e chiar amenajarea. Sunt cele mai modern amenajate peşteri din sud-estul Europei, cu lămpi pe led ce nu emană căldură şi nu schimbă temperatura şi umiditatea din subteran. Treptele şi balustradele sunt din plastic ramforsat cu fibră de sticlă, astfel că nu ruginesc şi nici nu sunt reci la atingere. Din punct de vedere al frumuseţii cavernamentului, peştera de la Roşia e inedită prin cristalele pe care le are, iar Meziad se remarcă prin amploarea galeriilor. Anul trecut, în ambele peşteri am avut cam 14.000 de turişti, din care aproximativ 70% au fost bihoreni, între 3 şi 5% au fost din afara ţării, iar restul vizitatori din alte judeţe.

- Ce planuri de viitor are Centrul?

- Vrem să amenajăm peşterile Vadu Crişului, respectiv Ungurul Mare din Şuncuiuş, ultima aflată într-o stare de avansată de degradare. Vom încerca să facem accesibilă şi o porţiune din Peştera Vântului, tot din Şuncuiuş, cea mai lungă peşteră din sud-estul Europei. E rezervaţie ştiinţifică în care se fac cercetări privind formarea şi dezvoltarea peşterilor, aşa că turistul va intra contra unei taxe destul de mari, echipat ca un speolog. De asemenea, la sfârşitul lui septembrie vom organiza Ziua Peşterilor Farcu şi Meziad, când la Meziad vor avea loc concerte şi piese de teatru în interiorul peşterii, iar la Farcu va fi un festival de produse locale şi o şcoală de meşteşuguri pentru copii. În acelaşi timp, lucrăm la planul de management pentru Pădurea Craiului, adică identificăm toate speciile de plante, animale, habitatele lor şi starea lor de conservare.

- Cum poate Bihorul să se remarce prin frumuseţile sale naturale?

- Doar dacă aceste frumuseţi sunt puse în valoare într-un mod cât mai apropiat de natură. Să dai mediului ce i-ai luat. Un exemplu: când am amenajat Peştera Farcu, am luat seminţele de iarbă de acolo şi acum le replantăm, pentru a reface zona exact cu flora care a fost acolo.