În acest sfârşit de săptămână se sărbătoreşte Hramul Mănăstirii Izbuc şi are loc şi sfinţirea noii biserici, construite în curtea mănăstirii.
Vineri 21 aprilie, de sărbătoarea "Izvorul Tămăduirii", "este mare bucurie duhovnicească la Mănăstirea Izbuc cu ocazia hramului", anunţă o informare transmisă joi de reprezentanţii mănăstirii.
Slujbele de hram se vor desfăşura după următorul program:
- Joi, 20 aprilie 2023, ora 19:00, va începe slujba de priveghere, procesiune la izvorul tămăduitor din incinta Mănăstirii unde se vor înălţa cântări şi rugăciuni; apoi se va săvârşi Taina Sfântului Maslu şi rugăciuni de dezlegare, după care va urma Sfânta Liturghie de la miezul nopţii.
- Vineri, 21 aprilie, de la ora 07:00, va fi sfinţirea apei la izvor; la ora 08:00 va începe Sfânta Liturghie săvârşită de PS Sofronie Episcopul Oradiei, înconjurat de un mare sobor de preoţi şi diaconi.
La final se vor împărţi aproximativ 10.000 de flacoane de jumătate de litru cu apă sfinţită din Izvorul Maicii Domnului precum şi câte o porţie de mâncare pentru toţi credincioşii prezenţi.
Duminică, 23 aprilie, de sărbătoarea "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", se va târnosi (sfinţi) noua biserică ridicată în incinta Mănăstirii Izbuc, de către PS Sofronie Episcopul Oradiei.
Slujbele vor începe încă din ajun, iar duminică dimineaţa de la ora 08:00 se va săvârşi Sfânta Liturghie de către PS Sofronie Episcopul Oradiei.
După terminarea Liturghiei, toţi credincioşii vor putea intra prin Sfântul altar pentru a se închina şi ruga. Aceasta se va putea face timp de o săptămână, până duminică, 30 aprilie, mai anunţă informarea.
"Maica Domnului să înalţe rugăciunile miilor de pelerini care vor participa şi în acest an la hramul sfântului aşezământ monahal din Munţii Codru Moma la tronul lui Dumnezeu de unde vine toată binecuvântarea, iar Sfântul Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruinţă să prezinte înaintea Domnului noul locaş inaugurat şi sfinţit, iar moaştele lui prezente în noua biserică să fie balsam de mângâiere pentru toţi care în aceste zile şi nu numai vor veni la Mănăstirea Izbuc. Cu pace să venim! Sus să avem inimile!", le-au mai transmis credincioşilor reprezentanţii lăcaşului de cult.
Vezi mai jos descrierea mănăstirii, așa cum a fost transmisă de comunicatorii lăcașului de cult:
MĂNĂSTIREA IZBUC:
Atestată documentar sec. XI-XII. A fost închisă în perioada când au fost închise mănăstirile ortodoxe româneşti din Ardeal şi nu numai.
Reactivarea Mănăstirii a avut loc după Marea Unire, mai exact în anul 1928, când episcopul Roman Ciorogariu a făcut demersurile necesare pe lângă autorităţile de stat şi la Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, pentru aprobarea înfiinţării Mănăstirii Izbuc.
Din anul 1928 funcţionează neîntrerupt ca mănăstire de călugări fiind singura mănăstire din Episcopia Oradiei până în anul 1989.
În anul 2028 se va sărbători centenarul - 100 de ani de la reactivarea sfântului aşezământ din Munţii Codru Moma.
În perioada în care mănăstirea a fost închisă, pelerinajul a continuat neîntrerupt la izvor. Dovadă este o monedă (crăiţar) de la 1800, aflată în albia izvorului înainte de 1989 şi când izvorul a fost declarat monument al naturii. De asemenea există şi o pictură cu izvorul realizată de un pictor din Viena în anul 1863.
Printre pelerinii care au vizitat acest aşezământ monahal se numără şi Regele Mihai, care în primăvara anului 1947 a venit la mănăstire cu automobilul de la reşedinţa de vară de la Săvârşin. Din nefericire, la puţin timp stareţul şi încă un călugăr au fost ucişi de o bandă de tâlhari care au jefuit într-o noapte mănăstirea.
De la reactivarea mănăstirii, în cei aproape 100 de ani de funcţionare neîntreruptă, toţi episcopii Oradiei, stareţii şi vieţuitorii au făcut tot ce au putut pentru a ţine candela rugăciunii aprinsă, dorindu-şi toţi să ridice o biserică reprezentativă, chilii şi tot ce este necesar pentru funcţionarea unei chinovii monahale.
În ultimii 14 ani, din anul 2009, la iniţiativa şi cu binecuvântarea PS. Sofronie Episcopul Oradiei, Mănăstirea Izbuc a intrat într-un amplu proces de rectitorire sub păstorirea stareţului Arhimandritul Mihail Tărău.
S-a ridicat biserica mare între anii 2010 - 2020 după modelul bisericii Mănăstirii Ravaniţa din Serbia construită de Cneazul Lazăr între anii 1375 - 1377. La câţiva ani, după acelaşi model, Mircea cel Bătrân ridică Mănăstirea Cozia. Biserica a fost sfinţită de P. F. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române împreună cu 15 ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în data de 19 septembrie 2020 în prezenţa celor aproximativ 10.000 de pelerini.
În anul 2016 s-a ridicat biserica din cimitirul Mănăstirii.
Din 3 noiembrie 2021 până în prezent s-a construit şi finalizat o nouă biserică cu hramul "Sfântul Gheorghe" în care se vor oficia toate slujbele din cursul săptămânii.
S-au ridicat mai multe corpuri de chilii precum şi spaţii de cazare pentru pelerini.
S-a ridicat o poartă tip clopotniţă la intrare în stil maramureşan.
În incinta Mănăstirii s-au mutat trei case muzeu din judeţele: Bistriţa Năsăud (1918), Bihor (1874), Alba (1849).
S-au realizat lucrări de restaurare la toate clădirile existente, ziduri din piatră şi multe alte lucrări de amenajare a întregului ansamblu monahal.
În prezent se află în curs de finalizare Centrul Pastoral Cultural precum şi alte construcţii.
Pe lângă toate acestea, zilnic se săvârşesc cele şapte laude (rânduielile de slujbă specifice Mănăstirilor în general), Sfânta Liturghie în fiecare dimineaţă dar şi o Liturghie la miezul nopţii.