Singura facultate a Universităţii orădene unde numărul candidaţilor la admitere îl depăşeşte pe cel al locurilor este cea de Medicină şi Farmacie. Fără să "vâneze" absolvenţii de liceu, facultatea îşi umple uşor cele aproape 500 de locuri disponibile, mai ales că, an de an, este ultima care programează examenul de admitere, ceea ce o face atractivă pentru mulţi dintre tinerii care "pică" la Cluj ori Târgu Mureş.

FMF are însă ambiţia să crească, iar pentru asta, a aflat BIHOREANUL, decanul Florian Bodog ia în calcul înfiinţarea, alături de secţia cu predare în limba engleză, pentru studenţii străini, şi a uneia maghiare. Chiar dacă admite că încă n-a găsit răspunsul la o întrebare delicată: la ce le-ar folosi studenţilor să înveţe medicina într-o altă limbă decât cea pe care o vorbesc majoritatea pacienţilor din spitalele româneşti?

Taxe cu trei zerouri

Înfiinţată în 1991, Facultatea de Medicină şi Farmacie din Oradea este una dintre cele mai tinere din ţară. La fel ca şi celelalte 10 facultăţi sau universităţi publice cu acelaşi profil, se bucură de căutare printre absolvenţii de liceu, unii îndemnaţi de vocaţie, alţii atraşi de perspectiva de a lucra după absolvire în spitalele din vestul Europei, cu bugete mult mai mari decât cele româneşti şi, implicit, mai generoase în salarizare.

La examenul de admitere desfăşurat chiar săptămâna trecută, pentru un loc fără taxă au concurat 7 candidaţi. Doar 195 vor avea acest privilegiu, în timp ce restul până la 485, cât e capacitatea maximă de şcolarizare permisă de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), vor plăti taxe de studii. Iar sumele nu sunt de neglijat: un an de studii la Asistenţă Medicală şi Balneofiziokinetoterapie costă 3.000 lei, unul la Farmacie, Medicină Dentară şi Medicină Generală 6.800 lei, iar la Medicină în limba engleză nu mai puţin de 20.000 lei.

Ideea lui Bodog

Una din frustrările profesorilor FMF Oradea e că nu pot avea mai mulţi studenţi şi, din acest motiv, instituţia nu se poate desprinde de plutonul facultăţilor mai mici şi mai puţin importante. Plafonul de studenţi maxim admis într-un an la Oradea, 485, este inferior faţă de cel al Universităţii de Medicină şi Farmacie clujene, care are 600 de locuri bugetate şi alte 265 cu taxă. Comparaţia cu UMF din Târgu Mureş e şi ea lămuritoare: acolo sunt în total 1.245 de locuri, din care 500 bugetate, iar restul cu plată.

Ca să-şi majoreze cifra de şcolarizare, facultatea ar trebui să-şi înfiinţeze noi specializări, locurile la cele actuale putând fi suplimentate, însă, doar de Ministerul Educaţiei, extrem de zgârcit în asemenea situaţii. BIHOREANUL a aflat că decanul Florian Bodog, senator PSD, ia în calcul o altă variantă, şi anume înfiinţarea unei secţii cu predare în limba maghiară, specializare ce se mai regăseşte doar la Târgu Mureş. "Mă gândesc la asta de mai bine de un an, dar n-am luat o decizie", recunoaşte Bodog (foto).

Iniţiativa este o premieră, căci Universitatea din Oradea nu mai are nicio altă specializare cu predare în maghiară, singura limbă străină de predare fiind engleza. Inclusiv FMF are Medicină Generală în engleză, unde însă concurenţa nu e nici pe departe la fel de mare ca la cea în română: 50 de candidaţi s-au înscris pe 40 de locuri cu taxă. Cum de nu au avut şi decanii altor facultăţi ideea înfiinţării de secţii în maghiară? Poate pentru că nu reuşesc să atragă studenţi destui nici măcar la specializările existente în limba română...

Cadre din Ungaria

Cert e că, pentru a lansa o nouă specializare ori secţie, FMF are nevoie de acceptul ARACIS, care nu se obţine nici el uşor. Facultatea trebuie în primul rând să aibă cadre cu atestat de predare în limba maghiară. Problema, spune Bodog, nu e greu de rezolvat, mai ales că în Oradea sunt profesori de etnie maghiară, dar şi cadre didactice asociate din Ungaria.

Însăşi şefa secţiei de Oncologie de la Universitatea Semmelweis din Budapesta, dr. Dank Magdolna, predă la Oradea de doi ani, fără să ia salariu de la FMF. La fel ca ea fac şi alţi profesori maghiari, care vin să predea neremunerat. "Avem parteneriate cu universităţi din Budapesta, Debreţin şi Szeged", explică decanul: profesori maghiari vin la Oradea, iar ai noştri merg să predea în Ungaria.

Bodog recunoaşte că, deja, colegii din Szeged s-au oferit să ajute FMF: "Colegii de acolo mi-au spus că, dacă dorim să înfiinţăm un program în maghiară, ne furnizează cadrele didactice necesare". Deloc surprinzător, având în vedere politica guvernului de la Budapesta de a înfiinţa în toată Transilvania şcoli şi universităţi cu predare în limba maghiară. Teoretic, doar pentru a oferi etnicilor maghiari de aici dreptul la educaţie în limba maternă...

Investiţie şi amortizare

Dacă problema cadrelor s-ar rezolva rapid, Bodog are în schimb alte reţineri, între care predomină cea cauzată de fondurile necesare pentru acreditarea noii secţii. "Procedura de acreditare costă cam 70.000 lei. În plus, ar trebui să-mi pun colegii să lucreze suplimentar pentru întocmirea dosarului de acreditare, aşa că suma ar creşte", spune decanul.

Bodog susţine că deocamdată nu e convins că investiţia va fi rentabilă şi că FMF îşi va recupera banii într-un timp rezonabil. "Aş avea nevoie de cel puţin 50 de studenţi pe care să mă bazez la admitere. Or, încă nu am certitudinea că ar exista aceşti candidaţi, nu am identificat cererea în rândul absolvenţilor", spune decanul, precizând că la admitere sunt puţini candidaţi care cer să li se dea în limba maternă, maghiara, subiectele pentru testele tip-grilă. Şi nu ştie dacă numărul doritorilor ar creşte după înfiinţarea secţiei maghiare...

Preferă Târgu Mureş

Decanul ar miza şi pe tinerii maghiari din alte judeţe, dar nu e convins că noua secţie va fi destul de atractivă. "Ei merg oarecum tradiţional spre Târgu Mureş. Acolo este şi o comunitate mai mare de maghiari, au şi festivaluri dedicate lor", spune Bodog, recunoscând că nu ştie dacă i-ar putea convinge să plătească taxe la Oradea.

Şi mai are încă o dilemă, poate cea mai importantă: cât de justificat ar fi să pregăteşti în România viitori medici în limba maghiară atâta vreme cât în spitale ei vor trebui să ştie să le vorbească pacienţilor în limba română? "Terminologia de specialitate trebuie s-o cunoască în română, aşa că nu ştiu cât i-ar ajuta să facă facultatea în maghiară", zice decanul, nesigur şi dacă noua secţie ar putea atrage studenţi din Ungaria. Nu de alta, dar aceştia ar prefera cel mai probabil programele în limba engleză, care să-i ajute şi pe ei să plece tot spre Occident, din acelaşi motiv, al salariilor mai mari.

Sămânţă de scandal

Florian Bodog spune că încă mai cântăreşte argumentele pro şi contra, amânând luarea unei decizii. O precauţie deplin explicabilă de vreme ce la Târgu Mureş, imediat după acreditarea secţiei maghiare, alimentaţi de UDMR, profesorii şi studenţii au cerut, inclusiv prin proteste de stradă, ruperea de Universitatea-mamă şi înfiinţarea unei instituţii de învăţământ medical exclusiv maghiare. Şi nimeni nu poate garanta că şi la Oradea nu se deschide, de fapt, o cutie a Pandorei.

Ca să evite suspiciunile, dar mai ales criticile, Bodog spune că pentru început i se pare mai oportună înfiinţarea la Oradea doar a unei grupe cu predare în limba maghiară, pentru 15 studenţi. O variantă care n-ar presupune nici aprobări de la ARACIS ori de la Minister, nici costuri prea mari. Nici financiare, nici - mai ales - de imagine...

PARTIUM
Universitate dedicată

Preocuparea Guvernului din Ungaria pentru întărirea educaţiei în limba maghiară în Transilvania nu este, de mult, un secret. De altfel, în Oradea funcţionează încă din anul 2000 Universitatea Creştină Partium, cu predare în limba maghiară.

Cele trei facultăţi, de Ştiinţe Socio-Umane, Ştiinţe Economice şi Arte, îşi propun pregătirea unor specialişti "care să contribuie la întărirea comunităţii maghiare din România, pe plan cultural şi economic", şi să formeze cadre pentru învăţământul preuniversitar cu predare în limba maghiară.

Potrivit unui raport propriu, în anul universitar 2013-2014 Partium a avut venituri de 16 milioane lei, din care 12,7 milioane de la Guvernul ungar şi doar 1 milion din taxele studenţilor. Restul de 3 milioane lei au provenit din "alte surse", nespecificate.