Miercuri, 12 decembrie 2012, Guvernul României a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă care prevede ca parcurgerea etapei informării despre mediere este obligatorie şi se va aplica de la 1 februarie 2013, dată la care intră în vigoare Noul Cod de procedură civilă. Ca sancţiune a nerespectării acestei proceduri, ce trebuie urmată înainte de sesizarea instanţei sau până la termenul dat de judecător în acest sens, acţiunea se va respinge ca inadmisibilă.

Potrivit acestui act normativ, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă, în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, în litigiile în care această procedură va fi obligatorie, litigii al căror număr nu este tocmai redus. Pentru a nu se ajunge la o aplicare retroactivă a legislaţiei, ordonanţa de urgenţă prevede în final că sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare.

Practic, prin aceste dispoziţii medierea va deveni obligatorie în anumite litigii, iar nu facultativă, aşa cum ar trebui să fie o asemenea procedură. În bunul stil legislativ românesc, legea medierii modificată va contrazice dispoziţiile exprese ale articolului 227 din Noul cod de procedură civilă şi chiar principiile care au stat la baza elaborării acestui act normativ fundamental pentru sistemul de drept românesc. Nu este posibil şi constituţional să contrazici printr-un act normativ de asemenea forţă juridică prevederile unui cod fundamental. Prin instituirea obligativităţii acestei proceduri se aboleşte caracterul facultativ ce ţine de însăşi natura medierii care reprezintă o facultate şi nu o obligaţie pentru părţi. Mediarea nu trebuie promovată cu forţa, ci explicându-se avantajele acesteia, astfel încât cetăţeanul să îi înţeleagă utilitatea.

Nu poţi îngrădi accesul la justiţie a unei persoane prin obligarea de a parcurge o procedură care, în acel moment apare ca vădit inutilă. De altfel, dacă această ordonanţă va fi publicată şi va intra în vigoare, îi va reveni Curţii Constituţionale misiunea de a declara neconstituţională prevederea prin care liberul acces la justiţie este obstrucţionat.