O afacere de succes pentru Oradea anilor următori ar putea fi producţia de măşti de gaze. În timp ce oamenii cer, de ani buni, ca ferma de porci Nutrientul din Ioşia să nu mai umple oraşul cu parfum de grajd, proprietarul Iosif Pazuric nu e defel impresionat.

Dimpotrivă. Chiar a finalizat, în deplină discreţie, o investiţie de 4 milioane euro pentru modernizarea a 10 grajduri lângă Sântandrei, unde va creşte încă 24.000 de porci. De trei ori mai mulţi decât la Oradea, ceea ce înseamnă că şi dejecţiile, şi putoarea emanate de ele, vor fi întreite. BIHOREANUL vă introduce, în exclusivitate, în detaliile unei afaceri urât mirositoare...

Putoare cu tradiţie

În 2004, pe un teren pe care îl concesionase la începutul anilor ’90 de la Primăria Oradea, fostul director al fabricii de nutreţuri combinate Nutrientul, Iosif Pazuric, a inaugurat ferma de suine Nutripork. Desfăşurată în patru hale cu o capacitate totală de 9.600 de capete, ferma nu asigură doar materia primă pentru unităţile de procesare a cărnii, ci şi o cantitate semnificativă de dejecţii, depozitate întâi în aşa numite batale şi apoi împrăştiate pe câmpurile din jurul oraşului, pe post de îngrăşământ.

Urmarea? Cartierele din zona de vest a oraşului, Ioşia şi Rogerius, sunt acoperite periodic de damf, mai ales vara. Forţaţi să-şi ţină ferestrele închise pentru ca acesta să nu le intre şi în locuinţe, oamenii au bombardat periodic autorităţile cu reclamaţii. Cu ce folos se simte: putoarea persistă şi astăzi.

Ferma din Ioşia a fost controlată de Garda de Mediu în mai multe rânduri, uneori chiar şi în prezenţa jurnaliştilor. Dar, cu excepţia unor rare ocazii când au depistat nereguli "de procedură", precum lipsa paielor care să acopere batalele ori a perdelei de copaci în jurul fermei care să "îngrădească" duhorile, comisarii au tras mereu aceeaşi concluzie: firma îşi respectă obligaţiile asumate la eliberarea autorizaţiei de mediu, emise acum 11 ani, apoi prelungită şi care va expira abia în 2017. Aşa că până atunci orădenii n-au decât să rabde...

Mai mare şi mai tare

Cel mai recent, Nutripork a "parfumat" oraşul în urmă cu o lună, când orădenii, exasperaţi, au iniţiat o petiţie online la care, până acum, au aderat aproape 3.000 de semnatari. Mai mult, o localnică din Ioşia, Nadia Pal, a angajat pe cont propriu un avocat, hotărâtă să demonstreze că duhoarea dăunează sănătăţii şi, ca atare, să obţină obligarea firmei de a nu mai polua olfactiv.

Deşi detaliul e mai puţin ştiut, probleme similare sunt şi la Marghita, unde Nutrientul are alte două ferme. Şi totuşi, în timp ce oamenii semnează petiţii şi se agită pe internet, firma îşi extinde impasibilă crescătoriile, în apropierea unor aşezări intens populate. BIHOREANUL a aflat că, în deplină discreţie, patronul grupului de firme Nutrientul, Iosif Pazuric, a terminat de amenajat luna trecută cea mai mare fermă de porci din judeţ, destinată creşterii a 24.000 de capete, în 10 dintre cele 32 de grajduri pe care le deţine în incinta fostului complex de suine din Palota, între Sântandrei şi Tărian.

Fosta Întreprindere de Stat pentru Creşterea şi Îngrăşarea Porcilor a funcţionat aici din anii 1970 şi avea peste 50 de grajduri, unde în anii de glorie creşteau între 100.000 şi 250.000 de animale. Complexul avea 1.000 de angajaţi, pentru care au şi fost construite mai multe blocuri în Sântandrei. În 1997, întreprinderea a fost lichidată, iar majoritatea grajdurilor, 32, le-a cumpărat chiar fostul director al fabricii de nutreţuri, în timp ce altele au fost transformate în ateliere ori chiar sedii de firme.

O chichiţă

Conform chiar măsurătorilor făcute de Nutrientul, noua fermă se află la doar 1.200 metri de cele mai apropiate locuinţe din Sântandrei, Palota şi Tărian. Sub limita legală, de vreme ce Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 privind normele de igienă prevede limpede că un complex cu peste 10.000 de porci trebuie situat la cel puţin 1.500 metri de zonele rezidenţiale! Şi totuşi, Direcţia pentru Sănătate Publică şi-a dat avizul de sănătate publică, în luna mai, pentru acest amplasament. În ce circumstanţe şi sub ce excepţii? BIHOREANUL aşteaptă o explicaţie publică de la şefii DSP, care nu au putut fi contactaţi.

Noua fermă a primit undă verde şi de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, care la începutul acestei luni, pe 3 august, a eliberat autorizaţia de mediu, fără să-şi pună mari probleme. A fost suficient că Nutrientul s-a achitat de obligaţia de a organiza nu una, ci două dezbateri publice, găzduite la Primăria Sântandrei, prima pe 25 septembrie 2014, iar cealaltă pe 2 iunie 2015.

"Dezbateri", vorba vine. În realitate, la niciuna dintre adunări nu a participat "publicul interesat" (mai excact, niciun cetăţean!), după cum au constatat chiar inspectorii APM Bihor. Dar cum să fi participat cineva de vreme ce organizatorii întâlnirii s-au străduit nu să informeze "publicul interesat" ci, dimpotrivă, să-l ţină deoparte?

La secret

BIHOREANUL a descoperit că APM Bihor a anunţat dezbaterile printr-un simplu document postat scurtă vreme pe site-ul instituţiei, un site oricum greu de "descifrat", nu şi printr-un anunţ în presă sau măcar printr-un comunicat trimis în atenţia mass-media. Asta, deşi era evident - chiar şi numai prin prisma repetatelor scandaluri legate de ferma din Ioşia - că tema era una de interes major pentru cetăţeni. Sau, mai ştii, poate tocmai din acest motiv?

La rându-i, Primăria comunei Sântandrei s-a mărginit să lipească un afiş despre dezbateri la avizierul de la sediu, fără să "sufle" vreun cuvânt pe site-ul propriu ori în presă şi, evident, fără să anunţe localnicii prin alte metode, mai eficiente, aşa cum procedează atunci când are interesul să-şi facă propagandă. De 8 martie, de pildă, primarul Ioan Mărcuş a găsit resurse să trimită tuturor femeilor din comună felicitări în cutiile poştale, iar pentru a anunţa meciurile de fotbal ale echipei locale îşi pune de fiecare dată subalternii să împrăştie afişe peste tot!

Anunţ cu minciuni

Evident, dacă autorităţile au fost binevoitoare, nici Nutrientul n-a făcut eforturi ca dezbaterile "să se afle". Cu 5 zile înaintea fiecărei întâlniri, firma a dat câte un anunţ în Jurnal bihorean, scris cât mai mărunt, parcă anume pentru a fi trecut cu vederea. Mai mult, nici măcar n-a precizat ce urma să se "dezbată", preferând o citare anostă a legii, ideală pentru a se înţelege cât mai puţin.

Conform textului publicat în 18 mai 2015, Nutrientul a anunţat dezbatere "pentru activitatea prevăzută în Anexa I Legea 278/2013, pct. 6.6, lit. B: 2000 de locuri pentru porci de producţie". De remarcat faptul că anunţului îi lipseşte tocmai cuvântul "peste" înaintea cifrei "2.000", aşa cum menţionază textual legea citată, ceea ce lasă impresia, falsă, că ferma ar fi interesată să crească numai 2.000 de porci. Or, numărul real este de nu mai puţin de 12 ori mai mare: 24.000!

În perfectă regulă

Cu toate acestea, Agenţia de Mediu a constatat că procedura ar fi fost corect îndeplinită şi a emis autorizaţia cu promptitudine. "Direcţia pentru Sănătate Publică a cerut un studiu privind starea de sănătate a populaţiei în relaţie cu obiectivul, care a fost elaborat de Centrul de Mediu şi Sănătate Cluj şi din care a reieşit că, dacă se respectă procesul tehnologic, măsurile din Codul celor mai bune practici agricole şi condiţiile de conformare pentru prevenirea infecţiilor de sănătate, obiectivul poate funcţiona la capacitatea de 24.000 de capete pe serie", justifică şefa APM Bihor, Sanda Mercea (foto). Pe scurt, dacă pentru DSP totul era OK, de ce n-ar fi şi pentru APM?

Studiul invocat de Mercea precizează că activitatea fermei de lângă Sântandrei poate genera disconfort, dar "calitatea aerului este afectată în limite admisibile, adică valorile emisiilor concentraţiilor poluanţilor gazoşi nu depăşesc valorile impuse prin legislaţia în vigoare". Pe româneşte: e clar că va puţi, dar cu acte în bună regulă!

Ce mai pot face, în aceste condiţii, oamenii? Soluţii încă există. Pornind chiar şi numai de la descoperirile BIHOREANULUI, autorizaţia de mediu a APM poate fi contestată în 30 de zile lucrătoare de la publicarea ei pe site-ul instituţiei, termen care n-a început încă să curgă, sau - ulterior - s-o atace în justiţie.

"Nu-i Chanel!"

Până şi patronul Nutrientul admite că ferma de porci ar putea deranja oamenii. "Nu este o activitate care să miroasă a Chanel, dar cineva trebuie s-o facă", spune Iosif Pazuric, adăugând imediat că a făcut totul pentru a evita problemele: sistemele de ventilaţie din hale sunt de ultimă generaţie, iar batalele pentru depozitarea dejecţiilor au capace, nu doar paie, ca în Ioşia. Este, însă, asta o garanţie? Nicidecum, de vreme ce însuşi patronul recunoaşte că "poate să apară disconfort când se împrăştie dejecţiile". Dar vecinii, sugerează el, ar fi obişnuiţi.

În privinţa poluării Oradiei prin ferma din Ioşia, Pazuric afirmă că deja a şi ordonat, luna trecută, ca toate dejecţiile de aici să fie transportate la Palota. "Dar nu numai Nutrientul a creat disconfort în Ioşia, ci şi alţii, doar că oamenii s-au obişnuit să spună că mirosul vine de la porci", a subliniat el, înşirând şi alte posibile surse: sistemul de canalizare, subsolurile blocurilor, fabrica Zahărul şi staţia de epurare.

Puţea şi va puţi

Despre cum funcţiona pe vremuri complexul suin din Palota îşi amintesc şi băştinaşii din Sântandrei, ba chiar şi orădenii. "Puţea în tot oraşul de la porci", mărturiseşte un orădean de 55 de ani, care spune că atunci când dejecţiile erau evacuate din grajduri duhoarea era purtată de curenţii de aer pe distanţe mari.

"Mirosea şi atunci, şi mă tem că va mirosi şi acum", spune Toth Mihai, localnic din Sântandrei. "Puţea, mai ales dacă vântul bătea către sat, că numai grajduri erau până la Tărian", zice şi Victor Bornemisza (foto), locatar într-unul din blocurile cu care se învecinează noua fermă a Nutrientul. El unul habar n-a avut de noua investiţie ori de vreo dezbatere publică, dar speră că tehnologia modernă îl va scuti de duhoare.

Nu la fel de încrezătoare este, însă, o vecină de-a sa. "Am casă şi în Tărian, iar acolo pute de te îndoaie din cauza fermei de pui. Acuma va puţi şi de la porci!". La fel ca ea, şi alţi localnici se gândesc nu doar că le va fi greu să respire, dar şi că din cauza asta nu-şi vor putea nici vinde casele şi terenurile. Căci cine ar vrea să se mute în putoare?

Înainte, cu tupeu!

Primarul din Sântandrei, Ioan Mărcuş (foto), se arată însă mândru de noua investiţie, susţinând "nu se pune problema să pută ca în Ioşia, că aici va fi tehnologie de ultimă oră". Nici măcar el n-a participat la "dezbateri" şi nici nu le-a transmis ceva consătenilor, considerând că şi-a îndeplinit datoria prin anunţul afişat la Primărie şi delegarea la întâlnire a "reprezentantului nostru de la compartimentul de Mediu".

De fapt, primarul laudă investiţia Nutrientul, fiindcă va plăti impozite pe clădiri şi terenuri şi va crea locuri de muncă, chit că, fiind automatizată, ferma are nevoie de un singur angajat pe hală! Pe de altă parte, edilul recunoaşte că ferma nu se potriveşte cu pretenţiile locuitorilor comunei deja urbanizate, unde s-au stabilit foarte mulţi orădeni, dar trece peste acest aspect. "Sunt convins că 7 din 10 vor spune că nu sunt de acord. Dar dacă ne-om teme, n-om mai face nimic", concluzionează Mărcuş.

Că sunt sau nu localnicii din Sântandrei şi Oradea de acord, oricum nu mai contează pentru investitor. Ferma are deja 7.000 de purcei instalaţi la Palota, iar alţi 2.400 sunt aduşi săptămânal din Germania spre a fi crescuţi aici, ceea ce înseamnă că în două luni va ajunge la capacitatea maximă, de 24.000 de animale, care vor produce zilnic peste 65 tone de dejecţii. Aşa că, vorba domnului Pazuric, numai a Chanel nu va mirosi...


AFACERI DE FAMILIE
Porci, pui şi haine scumpe

Sediul central al grupului Nutrientul este în comuna Sântandrei, satul Palota, unde funcţionează şi fabrica de nutreţuri combinate, o bază de stocare şi uscare cereale şi o staţie de procesare a boabelor de soia. Pe teritoriul satului Tărian, din comuna Girişu de Criş, dar gard în gard cu noua fermă de porci, Nutrientul mai are ferma avicolă cu o capacitate de 420.000 de capete.

Iosif Pazuric spune că plănuieşte noi extinderi, adică o fermă de reproducţie a suinelor la Tărian, cu o capacitate de 1.280 de scroafe şi 6.000 de purcei sugari. Are deja acordul de principiu al APM Bihor, pe o altă firmă, Ecoprovet, tot din grupul Nutrientul, al cărei unic asociat şi administrator e fiica sa, Monica Cristina Muntean. Aceasta mai administrează şi magazinul online de confecţii Star Shiners, depozitul fiind tot în Palota, chiar lângă fabrica de nutreţuri şi noua fermă de porci...

Citeşte şi articolul "DSP Bihor a dat undă verde noii ferme Nutrientul la o distanţă mai mică faţă de case decât cea cerută de lege pe motiv că... se poate!"