Pe 27 ianuarie 1945, ultimii prizonieri supravieţuitori din lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau fost eliberaţi de Armata Roşie. Ulterior, această dată a devenit Ziua Internaţională a Comemorării Holocaustului, iar în fiecare an au loc evenimente tematice în toată lumea pentru aminti despre genocidul evreilor şi pentru a preveni reiterarea unor astfel de acţiuni.

Împotriva antisemitismului

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, organ al ONU, adoptă în fiecare an tema pentru data de 27 ianuarie, iar săptămâna trecută, la propunerea Israelului, organizaţia a stabilit ca în acest an evenimentele să fie organizate sub titlul "Memorie, demnitate şi dreptate".

Potrivit Stirileprotv.ro, Israel a transmis în cadrul Adunării ca toate statele membre să lupte împotriva negării Holocaustului şi contra antisemitismului, fenomene care se răspândesc în special pe reţelele de socializare.

Statele sunt îndemnate să "elaboreze programe educative care vor întipări în spiritul generaţiilor viitoare învăţămintele Holocaustului spre a ajuta la prevenirea actelor de genocid", mai notează sursa citată.  

După cum se ştie, Holocaustul a fost genocidul evreilor între anii 1941 şi 1945, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Germania nazistă şi aliaţii săi au ucis circa 6 milioane de evrei. Crimele au fost comise prin pogromuri şi împuşcături în masă, printr-o politică de exterminare în lagărele de concentrare, în principal Auschwitz-Birkenau, Bełżec, Chełmno, Majdanek, Sobibór şi Treblinka, toate în Polonia ocupată de Germania nazistă. Au fost ucişi, de asemenea, invalizi, romi, homosexuali şi alte categorii sociale.

Victimele din România

În România, în data de 9 octombrie 1941 (care a devenit Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului) au fost deportate către Transnistria primele suflete, peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate.

În ce priveşte impactul Holocaustului în Oradea, evreii orădeni au fost exterminaţi aproape în totalitate la Auschwitz. Cei aproximativ 33.000 de oameni închiși în mai - iunie 1941 în ghetourile orădene au fost supuși timp de peste trei săptămâni aglomerației, foamei, torturii și intemperiilor, apoi deportați, după război întorcându-se acasă abia aproximativ 2.000 de supraviețuitori.

Printre cei deportați s-a numărat şi Éva Heyman (foto), poreclită şi "Anne Frank de Transilvania", care s-a născut pe 13 februarie 1931 la Oradea şi a murit pe 17 octombrie 1944 la Auschwitz-Birkenau. Aceasta a ţinut un jurnal care a ajuns ulterior la servitoarea familiei şi apoi la mama fetei, scăpată de Holocaust deoarece fugise în Ungaria. Mama a publicat jurnalul fetei în 1948.

În ultima pagină din jurnalul său, cu trei zile înainte să fie deportată, fetiţa scria că nu vrea să moară. "Micul meu Jurnal, eu nu vreau să mor, eu vreau să trăiesc... Aş aştepta sfârşitul războiului într-o pivniţă, într-un pod sau în orice gaură. Şi, micul meu Jurnal, m-aş lăsa sărutată până şi de jandarmul saşiu care ne-a luat făina, numai să nu mă omoare, numai să mă lase să trăiesc!", a scris Éva.