Micro-fermierul: Proaspăt absolvent de Agricultură, un tânăr din Oradea a devenit producător de "superlegume" (FOTO)

O viaţă sănătoasă este condiţionată de o alimentaţie echilibrată, iar o modă nouă promovată de nutriţionişti este consumul de microplante, adică plantele de legume foarte tinere, recoltate la câteva zile după ce seminţele au germinat. Supranumite "superlegume", aceste vedete ale dietei contemporane sunt lăudate pentru gustul intens, dar mai ales pentru aportul de vitamine şi minerale.

Atras de potenţialul microplantelor, Rareş Buzaş, un orădean proaspăt absolvent de Agricultură, a început o afacere în domeniu, iar acum cultivă acasă, în dormitor, ceapă verde, ridichi şi alte legume care, în doar câteva zile de la plantare, ajung în farfuriile clienţilor din restaurante.

Frunze, fără fructe

Consumul de microplante a devenit o modă în ultimii ani, acestea fiind considerate indispensabile în dieta vegetariană, raw vegană (care presupune ca niciun ingredient să nu fie preparat termic), dar şi în restaurantele "fine dining", adică rafinate.

De fapt, microplantele sunt plante verzi tinere, răsărite din seminţe de legume anume concepute, care nu ajung la maturitatea necesară ca să producă fructul, ci sunt consumate în cel mult 10 zile de la plantare. Deşi nu există o dovadă certă, se pare că au fost folosite pentru prima oară în California anilor ’80, unde bucătarii restaurantelor căutau noi modalităţi pentru a atrage clienţii.

Microplantele nu trebuie confundate cu germenii, care sunt primul "produs" al seminţelor, crescut la întuneric, cu temperatură înaltă şi umiditate ridicată. Spre deosebire de germeni, microplantele se cultivă ca orice legumă: la temperaturi moderate şi cu multă lumină. 

Agricultor antreprenor

Rareş Buzaş (23 de ani) a aflat de microplante în urmă cu câteva luni, aproape întâmplător. "Am dat peste o reclamă şi am fost curios să văd ce sunt şi la ce ajută", explică tânărul. În vară, a absolvit specializarea Agricultură a Facultăţii de Protecţia Mediului din Oradea, dar n-a învăţat în şcoală despre aceste verdeţuri, cultivarea lor fiind un domeniu încă nou.

Documentându-se, Rareş a aflat că plantele "mini" pot fi crescute destul de uşor şi, ca orice absolvent de facultate care încearcă să-şi găsească o cale, a decis să înceapă o afacere în domeniu. "Am avut o investiţie iniţială destul de mică, circa 1.000 de lei. Am văzut că în Bihor nu există o ofertă, deşi multe restaurante cumpără microplante. Toţi bucătarii cu care am vorbit le iau din magazinele mari, că altă soluţie nu au", spune orădeanul.

Seminţe de import

Rareş a cumpărat un raft cu cinci poliţe, mini-ghivece de plastic, turbă în care să planteze seminţele, dar şi becuri care să asigure lumină plantelor pe timpul nopţii. "De fertilizanţi nu au nevoie şi, din ce am văzut eu, nici nu există îngrăşământ pentru ele". Aşadar, verdeţurile sunt şi "bio"...

A comandat seminţe de la o firmă din România, dar n-a fost mulţumit de plantele obţinute. A optat apoi pentru un furnizor din Ungaria şi în câteva zile a avut microplante viguroase şi delicioase. "Când am mâncat prima dată microplante de ridichi, am fost surprins. Au un gust foarte puternic. Deşi mănânci doar tulpini şi frunzuliţe, e ca şi cum ai muşca dintr-o ridiche", povesteşte tânărul. 

De altfel, specialişti din întreaga lume spun că microplantele au o concentraţie mai mare de nutrienţi, iar gustul şi aroma sunt mai intense decât în legume. Esenţele tari vin în plante mici...

Agricultură... în dormitor 

Chiar dacă orice legumă poate fi o microplantă, nu toate sunt bune pentru consum. De pildă, microplantele de roşii nu au un gust bun, aşa că nici nu se prea folosesc în bucătărie. Rareş cultivă acum, folosind seminţe de la un furnizor atestat din Polonia, şase feluri de microplante: ridichi roşii şi roz, ceapă verde, mazăre, floarea soarelui şi sfeclă. "Acestea sunt cele mai comune, dar dacă voi avea cerere, pot extinde oferta", zice orădeanul. În străinătate, de pildă, sunt foarte căutate şi microplantele de broccoli, morcovi, conopidă ori castraveţi. 

Rareş a fost şi el surprins de cât de uşor cresc verdeţurile sale. Locuind cu părinţii şi fără să aibă vreo seră, a instalat raftul cu microplante la el în dormitor, unde temperatura este constantă. "Au nevoie de 23-24 de grade, lumină şi apă, dar nu prea multă. Pe timp de noapte au becuri, iar în fiecare zi le pulverizez cu apă. După 5-7 zile - depinde de plante - se pot tăia cu foarfeca şi mânca", zice tânărul. Înscris şi la un masterat în Agricultură, se gândeşte că microplantele ar putea să-i fie chiar temă de disertaţie. Până la urmă, studiul l-a început deja...

Contract cu restaurante

De câteva săptămâni, cu brandul "Microgreens Oradea", Rareş a început să vândă microplante unui hotel cu restaurant din Băile Felix, iar acum negociază şi cu alte localuri. Speră să câştige mai mulţi clienţi, dar ştie în acelaşi timp că afacerea nu-i va asigura, cel puţin deocamdată, veniturile necesare pentru traiul zilnic. Un ghiveci cu microplante îl vinde cu 5 lei, bani din care trebuie să-şi acopere şi cheltuielile cu recipientele, pământul, energia electrică şi apa.

Tocmai de aceea, se pregăteşte să cultive şi legume "tradiţionale", pe terenuri moştenite de la bunici, în satul Sânnicolau Român. "Am studiat Agricultura tocmai pentru că bunicii mei au multe pământuri şi m-am gândit că meseria mi s-ar potrivi. Nu mă văd stând într-un birou. Plus că oamenii tot timpul vor avea nevoie să mănânce!", zice Rareş. Iar el s-a învăţat deja să le pună în farfurie superlegume...