- Ministerul Justiției a anunțat luni finalizarea procedurii de selecție pentru ocuparea celor mai importante funcții de conducere din parchete, în urma interviurilor desfășurate în perioada 23-26 februarie
- Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, ar urma să devină procuror general al României, în timp ce la DNA locul lui Marius Voineag ar urma să vină Ioan-Viorel Cerbu, acum adjunct la Direcția Națională Anticorupție
- Propunerile vor fi transmise Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea obținerii avizului prevăzut de Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor
Potrivit comunicatului oficial, interviurile au avut loc în fața unei comisii formate din reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Institutului Național al Magistraturii și ai Academiei de Studii Economice.
Ministerul precizează că publică principalele criterii avute în vedere „în vederea consolidării transparenței și a încrederii publice”.
Chiriac și Voineag, pentru șefia PÎCCJ
Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost propusă procurorul Cristina Chiriac.
Conform Ministerului Justiției, aceasta are „o experiență profesională vastă și de înalt nivel”, inclusiv într-o funcție de conducere în cadrul DNA, iar proiectul său managerial și prestația din interviu au evidențiat o „viziune clară asupra rolului conducerii Ministerului Public”. În argumentație se arată că a pus accent pe utilizarea instrumentelor moderne în urmărirea penală, pe eliminarea avantajelor economice rezultate din infracțiuni și pe asigurarea independenței operaționale a procurorilor.
Presa centrală (G4Media.ro și Hotnews.ro) a scris despre Cristina Chiriac că, în 2017, a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu. Dosarul a fost redeschis în anul 2019, în urma unei investigații de presă, fiind încheiat cu condamnarea episcopului la 8 ani de închisoare.
Pe de altă parte, ea este cea care a organizat flagrantul în care a fost prins șeful Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, cu o mită de 1,25 milioane de lei. Tot ea însă a decis clasarea dosarului în care Maricel Popa, fost șef al CJ Iaşi, era acuzat de abuz în serviciu și alte fapte de corupție, conform acelorași surse.
În 2025, DNA Iași a avut doar 3 rechizitorii trimise în judecată de cei opt procurori.
Digi24.ro notează că Cristina Chiriac deține, alături de soțul său judecător, 14 terenuri în județele Iași și Vaslui. Ea mai deține un apartament în Iași, precum și un apartament și două case de locuit în Vaslui.
Pentru funcția de adjunct al procurorului general a fost propus Marius Voineag, în prezent procuror-șef al DNA. Ministerul invocă experiența sa anterioară, inclusiv ca procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ și ca șef al Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare din DIICOT – Structura Centrală.
În motivare sunt menționate competențele manageriale, abordarea multidimensională a fenomenului infracțional și experiența în cooperarea cu instituții europene.
Amintim că, la finalul anului trecut, după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată”, Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecția Judiciară cu privire la activitatea lui Marius Voineag, procuror-șef al DNA, acuzat de unii procurori că ar fi blocat anchete penale care vizau dosare de mare corupție. Secția a cerut „verificări sub toate aspectele semnalate în materialul de presă”.
Prima reacție a șefului DNA, Marius Voineag a fost să respingă cele făcute publice de Recorder, susținând că este „demonizat fără argumente”.
Conducerea DNA: Procuror-șef, Ioan-Viorel Cerbu
Pentru funcția de procuror-șef al DNA a fost propus Ioan-Viorel Cerbu, descris în comunicat drept un procuror cu experiență atât în funcții de execuție, cât și de conducere în cadrul direcției. În evaluare sunt evidențiate direcții precum limitarea „drastică” a fenomenului corupției, prioritizarea domeniilor cu risc ridicat, întărirea capacității de detectare a faptelor de mare corupție și creșterea exigenței în recrutarea personalului.
Licențiat în Drept la Universitatea București, Ioan Viorel Cerbu are o vechime în magistratură de 30 de ani. A debutat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 3 București în 1996, iar trei ani mai târziu a ajuns procuror la Parchetul General, arată Hotnews.ro. A lucrat în DNA din anul 2004 și a ocupat diverse funcții de conducere la nivelul secțiilor. Are un apartament în București și trei autoturisme, potrivit ultimei declarații de avere.
Pentru cele două funcții de procuror-șef adjunct la DNA au fost propuși:
Marinela Mincă, pentru care Ministerul subliniază experiența la nivelul PÎCCJ și accentul pus pe gestionarea resurselor umane, evaluarea obiectivă a personalului și consolidarea mecanismelor de prevenție a corupției;
Marius-Ionel Ștefan, cu o vechime de 17 ani, inclusiv ca prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și procuror-șef al Serviciului Teritorial Pitești din cadrul DNA. Comunicarea oficială menționează experiența în instrumentarea cauzelor complexe și o „viziune coerentă și realistă” asupra managementului instituției.
Care sunt propunerile pentru conducerea DIICOT
Pentru funcția de procuror-șef al DIICOT a fost propus Codrin-Horațiu Miron, procuror specializat în combaterea infracționalității economico-financiare. Potrivit Ministerului, proiectul său managerial pune accent pe prioritizarea anchetelor cu impact major (droguri, trafic de persoane, migrație, criminalitate informatică), aplicarea consecventă a principiului „follow the money” și consolidarea comunicării publice a instituției.
Pentru funcțiile de procuror-șef adjunct al DIICOT au fost propuși:
Alex-Florin Florența, cu experiență atât în cadrul DNA, cât și la PÎCCJ (acum procuror general) și DIICOT – Structura Centrală. Ministerul invocă propunerile privind limitarea delegărilor, prioritizarea concursurilor, corelarea politicii de resurse umane cu structura fenomenului infracțional și consolidarea măsurilor asigurătorii;
Gill-Julien Grigore-Iacobici, pentru care sunt evidențiate experiența în funcții de conducere, accentul pe planificare riguroasă, analiza de risc la nivelul structurilor teritoriale și creșterea gradului de digitalizare.