Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie cer ca Guvernul să stopeze noile demersuri, concretizate prin două noi proiecte de OUG elaborate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care aduc atingere principiilor elementare ale procesului penal, unul privind sentinţele completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce vor putea fi atacate oricând deşi sunt definitive, iar celălalt modificări radicale ale Codurilor Penale.

Cele trei asociaţii avertizează, printr-un comunicat, că „adoptarea acestor măsuri va duce la crearea unei impunităţi generale, în special în cazul infracţiunilor grave". Potrivit lor, măsurile combină scăderea limitelor de pedeapsă şi implicit reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale, dezincriminarea formelor agravate ale infracţiunilor şi introducerea unor beneficii care determină atât reducerea, cât şi înlăturarea răspunderii penale.

Modificări pentru infractori

Magistraţii subliniază că stabilirea termenelor de prescripţie nu trebuie să fie un proces aleatoriu şi discreţionar, ci să ţină cont de factori obiectivi, cum ar fi gravitatea faptei, dar şi situaţia victimelor şi a persoanelor păgubite, care trebuie să îşi poată exercita drepturile şi să obţină repararea vătămărilor morale sau materiale.

Semnatarii arată că în baza Codului penal anterior, pentru asigurarea tragerii la răspundere a persoanelor care au comis infracţiuni, statul a optat pentru limite de pedeapsă şi termene de prescriere care să nu permită exonerarea de răspundere a făptaşilor prin simpla curgere a unei perioade scurte de timp.

În schimb, noul Cod penal, adoptat în 2014, a redus semnificativ o parte din limitele de pedeapsă şi a păstrat termenele de prescripţie generală în aceleaşi limite, astfel că printr-o nouă diminuare a acestora în numeroase cazuri ar deveni imposibilă tragerea la răspundere a făptaşilor, mai ales că unităţile de parchet au o încărcare foarte mare cu dosare.

Furtul, mai greu de pedepsit

Magistratii au dat şi un exemplu pentru a evidenţia ce ar însemna aplicarea modificărilor pe care vrea să le aducă ministrul Tudorel Toader şi Guvernul Dăncilă, în cazul infracţiunii de furt.

Astfel, dacă vechiul Cod penal prevedea o pedeapsă de maximum 12 ani, un termen de prescripţie generală de 10 ani şi unul de prescripţie specială de 15 ani, actualul Cod are o pedeapsă de maximum 3 ani, un termen de prescripţie generală de 5 ani şi unul de prescripţie specială de 10 ani, iar dacă s-ar adopta modificările din proiectul de OUG al ministrului Justiţiei, termenul de prescripţie specială ar fi diminuat la doar 7 ani şi 6 luni.  

Magistraţii mai spun că modificările preconizate nu ţin cont de niciunul dintre modelele adoptate anterior, combinând doar dispoziţiile favorabile persoanelor cercetate penal şi ducând la imposibilitatea de a ajunge la o condamnare definitivă în cazul lor.

Blândeţe pentru abuzul în serviciu

Concluzia are în vedere şi intenţia ca prin noile OUG să fie anulate formele agravate ale anumitor infracţiuni, precum cea de abuz în serviciu.

În prezent, o infracţiune de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave are o pedeapsă maximă de 10 ani şi 6 luni, un termen de prescripţie general de 10 ani şi unul de prescripţie specială de 20 ani, iar prin aplicarea modificărilor va avea o pedeapsă maximă redusă la 7 ani, un termen de prescripţie generală de numai 6 ani şi unul de prescripţie specială de doar 9 ani.

Mai mult, arată asociaţiile de magistraţi, Guvernul şi Parlamentul nu iau nicio masură pentru dimensionarea şi creşterea capacităţii logistice a sistemului judiciar, deşi tehnologizarea, informatizarea şi dimensionarea schemelor de personal sunt atributul lor exclusiv, astfel că parchetele sunt tot mai mult lipsite de posibilitatea de a trimite autorii infracţiunilor în judecată.

Dosare DIICOT, în aer

Pe de altă parte, unul dintre cele două proiecte ale noilor ONG avantajează infractorii de rang înalt care au suferit condamnări definitive din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul Tudorel Toader propunând ca acestea să poată fi atacate cu contestaţii în anulare pe motiv că procesele au fost judecate de completuri de 5 judecători „nelegal constituite” (din care au făcut parte şi preşedintele, respectiv vicepreşedintele ÎCCJ, fără să fi fost traşi la sorţi, la fel ca ceilalţi 4 magistraţi).

De această prevedere va putea beneficia şi Liviu Dragnea în dosarul Referendumul, în care a primit o pedeapsă cu suspendare. Parcă tot pentru liderul PSD, dar în dosarul Angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, este şi modificarea modului de calculare a prescripţiei faptelor penale.

De noile OUG-uri vor putea profita şi condamnaţii în dosare de terorism, trafic de droguri şi trafic de persoane, deoarece o altă modificare vizează ca hotărârile de condamnare a făptaşilor să nu se mai poată întemeia „în măsură determinantă pe declaraţiile martorilor protejaţi, investigatorilor sau colaboratorilor acestora”, astfel că vor fi închise de la sine şi dosare ale DIICOT.

Ministrul Justiţiei a trimis spre avizare cele două noi proiecte de OUG la Consiliul Superior al Magistraturii, după care a intrat în concediu.