Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vrea ca banii din asigurările de sănătate obligatorii să meargă și la case private, pentru a sparge monopolul Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate și a crea o concurență în domeniu.
Rogobete este contrazis de președintele CNAS, Horațiu Moldovan, care admite că reforma sistemului de sănătate este necesară, dar „întrebarea esenţială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cum o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale”.
„Va apărea concurența între Case”
Ministrul Sănătății a declarat că vrea să „spargă” monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și să introducă o concurență între mai multe case de asigurări, atât publice, cât și private, măsura fiind considerată necesară pentru reformarea modului de finanțare a sistemului de sănătate.
„Faptul că există un monopol prin CNAS înseamnă că nu putem vorbi de o competiție”, a declarat Alexandru Rogobete pentru G4Media, afirmând că în caz contrar ineficiența sistemului ar persista, „indiferent câtă infrastructură nouă construim, indiferent câtă reformă facem”.
Ministrul a dat exemplele unor țări europene precum Franța, Spania, Belgia, Germania, dar și al Israelului, unde funcționează mai multe servicii de asigurări medicale. „Fie că sunt în regim public, fie că sunt în regim privat, fie că sunt complementare, în regim public-privat, este evident că oamenii vor avea de unde să aleagă, nu neapărat în funcție de tarifare, ci în funcție de serviciile pe care acestea le oferă. Va apărea concurența între Case, care în orice sistem duce la dezvoltare”, a spus Alexandru Rogobete.
Cum ar funcționa sistemul
Răspunzând cu privire la riscul ca noul sistem, cu mai multe Case de Sănătate, să fie la fel ca al asigurărilor auto obligatorii (RCA), adică oamenii să vireze banii către o firmă privată și în cazul falimentului să se piardă fondurile, ministrul a arătat că cetățenii ar achita asigurările nu direct la o Casă privată, ci Finanțele ar colecta contribuțiile și le-ar vira celor pe care le aleg, acestea primind banii doar pentru serviciile prestate. „Practic, nu Casa va colecta, ci statul va colecta. Casa va plăti serviciile în spital, după care statul va rambursa aceste servicii”, a spus Alexandru Rogobete.
Materializarea propunerii actualului ministru ar fi a doua schimbare majoră în Sănătate prin care banii din fondul de asigurări de sănătate ar fi direcționați și către privați. Inițial, toți banii din FNUASS gestionat de CNAS mergeau către sistemul public de sănătate, dar din anul 1997 s-a instituit posibilitatea decontării din acești bani a analizelor efectuate în laboratoare private, în limita unui plafon lunar, iar din anul 2020 în acest sistem au fost incluse și spitalele și clinicile private.
„Sistemul actual are un mare avantaj”
Ca reacție la propunerea ministrului Sănătății, preşedintele CNAS, Horaţiu-Remus Moldovan, a arătat într-un comunicat de presă că adevărata reformă din sănătate nu este „spargerea monopolului CNAS”, ci „autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi”. „Întrebarea esenţială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cum o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale”, spune șeful CNAS.
Potrivit lui Moldovan, „sistemul actual, bazat pe CNAS, are un mare avantaj: oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toţi pacienţii, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate. Este un sistem solidar, în care cei sănătoşi contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susţin accesul celor vulnerabili. Acesta este un principiu fundamental al oricărui sistem public de sănătate modern”.
Şeful CNAS atrage atenţia că „transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ar transmite un semnal periculos, acela că statul nu mai este capabil să gestioneze problemele de ordin social”, ceea ce nu este adevărat.
„Statul român plăteşte pensii, gestionează sistemul public de pensii şi asigură serviciile medicale de bază pentru populaţie. Nu suntem într-o situaţie de colaps instituţional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate”, a transmis Horaţiu Moldovan.
Concurența: la asigurări complementare
Șeful CNAS admite că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populaţiei, astfel că locul concurenţei reale ar putea fi în asigurările complementare de sănătate, nu în administrarea fondului social de bază.
„Fondul social trebuie să rămână solidar şi universal, iar concurenţa poate apărea peste acest nivel, prin poliţe complementare, voluntare, servicii suplimentare şi pachete extinse. (...) Într-un sistem concurenţial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. Dar interesul economic înseamnă şi tentaţia de a atrage pacienţi tineri şi sănătoşi şi de a evita bolnavii cronici sau cazurile costisitoare. Dacă nu există mecanisme de compensare foarte bine puse la punct, riscăm ca cei mai vulnerabili pacienţi să fie împinşi într-un sistem public subfinanţat”, a arătat preşedintele CNAS.
CNAS nu e, de fapt, autonomă
Potrivit lui Horațiu Moldovan, problema nu este monopolul CNAS, ci lipsa reală de autonomie. „În teorie, Casa Naţională este o instituţie autonomă. În practică, ea nu îşi poate face propria politică de contractare a serviciilor medicale în funcţie de nevoile reale ale pacienţilor, ci în funcţie de deciziile şi priorităţile Ministerului Sănătăţii. De multe ori, CNAS este obligată să plătească menţinerea artificială în viaţă a unor structuri spitaliceşti care nu sunt necesare sau solicitate de pacienţi în loc să poată direcţiona fondurile către servicii medicale moderne, plată corectă în ambulatoriul de specialitate, prevenţie sau către spitale performante. Cu alte cuvinte, în sistemul actual nu contează întotdeauna ce doresc pacienţii, ci ce doreşte Ministerul Sănătăţii. Autonomia CNAS este, în mare parte, doar pe hârtie”, a arătat președintele CNAS.
El a mai precizat că o reformă reală ar însemna ca CNAS să poată contracta liber serviciile medicale, în funcţie de nevoile pacienţilor, să poată redirecţiona fondurile către serviciile cele mai solicitate şi eficiente, și să fie scoasă din coordonarea directă a Ministerului Sănătăţii. „Pentru România, o astfel de direcţie ar fi mai realistă şi mai sigură decât „spargerea” fondului social la mai multe case de asigurări. Nu avem nevoie să fragmentăm solidaritatea, ci să o facem mai eficientă”, a transmis şeful CNAS.