Dacă în urmă cu 30 de ani, cunoaşterea, chiar şi modestă, a unei limbi străine era un avantaj pentru absolvenţii şcolii româneşti, astăzi este o banalitate. Cum piaţa forţei de muncă este tot mai internaţionalizată, cei care vor să aibă o carieră de top trebuie să stăpânească bine cel puţin două limbi străine.

Germana este a doua cea mai vorbită limbă din Europa, după rusă, şi nu e deloc de mirare că unii orădeni o văd ca pe o şansă pentru un viitor de succes al copiilor lor. Chiar dacă nimeni în familia lor nu vorbeşte germana, sute de elevi învaţă la Liceul Teoretic German "Friedrich Schiller", singura şcoală cu predare în limba lui Goethe din Bihor. Şi unde printre dascăli se numără şi un neamţ get-beget...

Ca o limbă maternă 

Liceul German s-a înfiinţat în anul 2009, prin transformarea în liceu a Şcolii Gimnaziale 10. De atunci, în clădirea pe care şcoala o are în Piaţa Cazărmii învaţă elevii din ciclul primar, iar în cea de pe strada William Shakespeare cei din clasele V-XII.

La debut, din cele 24 de clase ale liceului, 11 erau cu predare în limba germană. Azi, numărul a crescut la 19. "O clasă de germană înseamnă că toate materiile sunt predate în această limbă, pe care elevii o folosesc ca şi cum ar fi limba lor maternă, chiar dacă acasă ei vorbesc româneşte sau maghiară", spune directorul adjunct al liceului, Emese Ellenes-Jakabffy (foto).

Învăţătoare la o clasă de-a IV-a, ea însăşi vorbeşte cu elevii doar în germană. "Când termină ciclul primar, elevii vorbesc fluent germana", explică "frau". 

Profesori... rari

Toate învăţătoarele de la "Friedrich Schiller" ştiu limba germană, dar nu toţi colegii lor care predau la gimnaziu şi liceu au aceeaşi aptitudine. Pentru că în Bihor nu sunt mulţi vorbitori nativi de germană, resursa umană e greu de găsit. "Avem probleme la fizică, biologie, geografie. Cam jumătate din profesori nu ştiu limba germană", recunoaşte directoarea adjunctă. Dascălii pot participa gratuit la cursuri de germană organizate de Forumul Democrat German, dar nu pot fi constrânşi. Şi degeaba scoate liceul la concurs posturi exclusiv pentru vorbitorii de germană, dacă doritori nu sunt...

"Ne punem speranţa în absolvenţii noştri. Dacă doresc, după ce termină facultatea, pot reveni în şcoală, ca profesori", spune Ellenes-Jakabffy. Deşi în ultimii ani liceul a avut promovabilitate 100% la Bacalaureat, realitatea arată că jumătate din absolvenţi îşi continuă studiile la universităţi din Germania şi din Austria, iar cel mai adesea îşi întemeiază cariera în străinătate. Pe salarii mult mai mari decât cele ale profesorilor debutanţi din România...

Jumătăţi de clase 

Liceul German nu duce lipsă doar de profesori, ci şi de elevi. În total, şcoala are puţin peste 500, iar în această toamnă, în loc de cele trei clase pregătitoare pe care profesorii şi-au propus să le umple cu elevi (două cu predare în germană şi una în română), abia au realizat una. "Probabil este şi vina noastră, nu ne-am promovat destul", spune directoarea adjunctă. 

La liceu, şcoala are câte o singură clasă în fiecare nivel, toate cu specializarea matematică-informatică şi pline doar pe jumătate. De pildă, clasa a XI-a numără doar 12 elevi, toţi învăţând în limba germană încă de când erau la grădiniţă. "Părinţii noştri au ales să facem şcoală în germană şi nu au greşit. Avem alte oportunităţi", spune Delia Borza (foto), cu gândul la toate companiile multinaţionale în care va putea deveni un angajat important, tocmai pentru că vorbeşte fluent germana. 

Mai multe examene

Chiar dacă firmele nemţeşti sunt angajatori de top, lipsa apetitului pentru clasele de germană este explicabilă: elevii nu doar că studiază într-o limbă străină, dar dau mai multe examene. La fel ca elevii din clasele cu predare în maghiară, toţi elevii de la "Friedrich Schiller" trebuie să susţină, atât la Evaluarea Naţională de la sfârşit de gimnaziu cât şi la Bacalaureat un examen scris de limbă maternă, adică germană.

Delia recunoaşte că, pe când era în clasa a VIII-a, se gândea să plece din Liceul German, speriată de acest examen. "Nu credeam că sunt pregătită", spune liceana. Încurajată de părinţi, n-a abandonat totuşi, iar acum nu regretă deloc. 

O colegă de-ai ei, Serena Killerman (foto), spune că a decis să rămână elevă la "Friedrich Schiller" şi pentru că elevii acestei şcoli fac schimburi de experienţă în Germania. În baza unui parteneriat cu un liceu din Tharandt (landul Saxonia), în fiecare toamnă elevi nemţi vin la Oradea, iar primăvara cei de aici merg în Germania. "În plus, sunt multe proiecte sau burse pentru elevii vorbitori de germană", zice Serena. 

Un alt avantaj este că, înainte de a absolvi, toţi liceenii susţin examenul "Deutsches Sprachdiplom", care certifică faptul că sunt vorbitori foarte buni de germană. Testul nu este simplu, iar ca ei să promoveze învaţă germană de la un profesor neamţ.

Herr Pascal

Pascal Piskorski (33 de ani) a fost trimis la Liceul "Friedrich Schiller" în toamna anului trecut, în cadrul unui program al Germaniei de a sprijini învăţământul în limba germană din afara ţării, aşa cum, de pildă, România trimite profesori de română în Ungaria. Fost profesor de germană, istorie şi ştiinţe sociale la o şcoală gimnazială din Oldenburg, un oraş aproape de Marea Nordului, Pascal este în continuare plătit de autorităţile germane, având în Oradea un contract de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire.

Neamţul se declară impresionat de Liceul "Schiller". "Profesorii sunt foarte competenţi, părinţii foarte implicaţi, iar elevii primitori şi călduroşi", spune el. Recunoaşte însă că diferenţele între sistemul educaţional românesc şi cel german sunt semnificative. "În Germania, un profesor este un mentor care ghidează elevii spre învăţare, dar ei singuri merg pe acel drum. Aici, profesorul pare centrul actului educaţional", spune Pascal.

Recunoaşte că i-ar plăcea să vadă că mai mulţi profesori români îi învaţă pe elevi să gândească, în loc să-i oblige să memoreze lecţiile, aşa cum se întâmplă în ţara lui şi în multe altele din lume. "A explicat foarte bine această nevoie Jack Ma, unul dintre cei mai importanţi antreprenori chinezi, care a fost şi profesor. El a spus că nu trebuie să-i învăţăm pe elevi să concureze cu maşinăriile, ci să-i învăţăm ceea ce aparatele nu vor putea face niciodată. Adică să gândească critic, să lucreze în echipă, să fie creativi", zice tânărul profesor. El aşa a fost educat în Germania, aşa a predat acolo şi aşa face şi în Oradea. Aşadar, elevii de la "Schiller" nu învaţă doar limba germană, ci şi modelul german... 

CU GÂNDUL LA VIITOR
Avantaj în toată Europa

Cei zece ani trecuţi de la înfiinţarea Liceului German "Friedrich Schiller" au fost sărbătoriţi cu fast pe 8 noiembrie, când, în locul lecţiilor din orar, toţi elevii au participat la diferite activităţi, de la ateliere de olărit la concursuri de fotografie, iar apoi la o serbare comună. Printre participanţii la sărbătoare s-a numărat şi rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, care a mărturisit că ambii săi băieţi au fost elevi ai acestei şcoli. "Băiatul meu cel mic este student azi în Germania datorită efortului depus de profesorii acestei şcoli. Am făcut un pariu cu acest liceu şi nu regret, de aceea fiţi siguri, părinţi şi elevi, că vă aflaţi la locul potrivit".

Aceeaşi convingere o are şi Ecaterina Minea, preşedinta comitetului de părinţi, care are trei copii înscrişi la Liceul German. "Cunoaşterea limbii germane la un nivel înalt este un avantaj, în România şi în străinătate. Eu am învăţat într-o clasă de germană, iar la 19 ani aveam propriul birou de traducere. Când m-am mutat în Spania, mi-am găsit un loc de muncă la Bosch, tocmai pentru că vorbeam germana", spune Minea. Tocmai de aceea i-ar plăcea ca la Liceul "Friedrich Schiller" toţi profesorii să cunoască această limbă. În plus, adaugă ea, şi manualele în limba germană au nevoie de îmbunătăţiri.