În 7 iunie 2018, în calitate de cameră decizională, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege privind modificarea Codului de procedură civilă, care a fost trimis Preşedintelui României în vederea promulgării.

În condiţiile în care unul dintre principalele subiecte actuale din mass media este reprezentat de modificarea codurilor penale, adoptarea acestei legi, mult mai importante pentru cetăţeanul de rând, a trecut aproape neobservată. Deoarece nu a trezit discuţii politice, este de aşteptat ca preşedintele să promulge legea, care va fi publicată cât de curând în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare.

Sunt modificate, prin intermediul noului act normativ, aproximativ 100 de articole din Codul de procedură civilă, care fie sunt puse în acord cu deciziile pronunţate în ultimii 5 ani de către Curtea Constituţională, fie cu noua filozofie a guvernării de astăzi.

Cea mai importantă modificare vizează renunţarea definitivă la camera de consiliu, privită în anul 2013 ca una dintre realizările importante ale noului cod de procedură civilă. Prevederile potrivit cărora procesele urmau să se desfăşoare în camera de consiliu fără prezenţa publicului la administrarea probelor (asemănător sistemului american) au fost succesiv amânate (ultima dată până la 31 decembrie 2018), iar acum abrogate. Ca atare, în continuare procesele vor continua să se desfăşoare în săli aglomerate, iar unele şedinţe vor putea dura până seara, cum se întâmplă astăzi.

Dosarul pentru calea de atac nu va mai fi pregătit de instanţa a cărei hotărâre se atacă, aşa cum s-a prevăzut în forma iniţială a codului (şi aceste prevederi fiind succesiv amânate din 2013 până astăzi), ci tot de instanţa de control judiciar, cum era în vechiul cod de procedură civilă.

Se renunţă, de asemenea, la rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de unică instanţă de recurs, majoritatea recursurilor urmând a fi soluţionate de curţile de apel, la fel ca înainte de 2013.

Se elimină, totodată, obligativitatea reprezentării prin avocat la Înalta Curte, contrar formei de proiect propuse de Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât, din nou, Instanţa Supremă va începe să semene cu o piaţă de zarzavaturi.

În esenţă, viitoarea formă a procedurii civile va semăna extrem de mult cu codul de procedură civilă Cuza aflat în vigoare până în 2013, fiind îmbucurător doar faptul că nu au fost ciuntite chiar toate prevederile moderne ale noii legislaţii procesuale.