Legea nr. 310/2018 pentru modificarea Codului de procedură civilă aduce modificări importante în ceea ce privește procedura de regularizare a cererilor de chemare în judecată.
Trebuie precizat, de la început, că Noul cod de procedură civilă intrat în vigoare în anul 2013 a impus o etapă scrisă în procesul civil, etapă în care judecătorul verifică aspectele formale ale cererii de chemare în judecată, înainte de a o comunica pârâtului.
Dacă apreciază că cererea nu e corectă din punct de vedere formal, judecătorul o anulează, iar reclamantul poate face doar cerere de reexaminare. Prin urmare, în multe situații un pârât nu cunoaște că a fost dat în judecată, dacă cererea reclamantului nu îndeplinieşte anumite condiții de formă.
Întrucât aplicarea acestor noi reguli în primii ani a fost foarte rigidă, conducând în numeroase cazuri la absurdități juridice, prin Legea nr. 310/2018 s-au „îndulcit” aspectele formale ale cererii de chemare în judecată.
Astfel, conform noilor modificări, cererea de chemare în judecată nu va mai putea fi anulată pentru neindicarea motivelor de drept, respectiv a textelor de lege pe care reclamantul le apreciază ca fiind incidente în cauză, deoarece judecătorul nu este „ținut” de încadrarea în drept pe care o face un reclamant, mai ales unul fără studii juridice.
De asemenea, cererea nu va mai putea fi anulată pentru neindicarea probelor (martori, expertiză, interogatoriu, etc). Cu toate acestea, lipsa indicării probelor în cererea de chemare în judecată, chiar dacă nu mai conduce la anularea cererii, implică, indirect, imposibilitatea probării pretențiilor, deoarece reclamantul nu va putea propune probe în proces, cu consecința probabilă a respingerii cererii.
Nu în ultimul rând, legea nouă prevede că reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informaţii de care acesta nu dispune personal şi pentru obţinerea cărora este necesară intervenţia instanţei. Se pune astfel capăt abuzurilor unor instanțe care anulau cereri pentru lipsa unor informații care nu puteau fi obținute de reclamant înainte de proces.
Pentru a se accelera procedura, legea nouă prevede că judecătorul, imediat ce primește întâmpinarea pârâtului, va fixa primul termen de judecată, nemaifiind obligat să aștepte răspunsul la întâmpinare al reclamantului.