Codul de procedură civilă din 2013 a prevăzut, în premieră pentru sistemul de drept românesc, o procedură prin care partea nemulțumită de durata unui proces putea formula o contestație cu privire la acest aspect. Contestația era soluționată de același judecător, iar, dacă era respinsă, partea putea formula o plângere care se judeca de instanța ierarhic superioară.
Aceste prevederi au fost declarate neconstituționale printr-o decizie din 2020 a CCR, cu motivarea că un judecător nu poate să-și verifice propria conduită, astfel încât contestația ar trebui judecată de alt complet de judecată.
Ca urmare a acestei decizii, Ministerul Justiției a redactat un proiect de transpunere a Deciziei CCR, devenit lege după un an și jumătate.
Potrivit noii reglementări, contestaţia este de competenţa instanţei ierarhic superioare, care o soluţionează în complet format din 3 judecători. Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestaţia se soluţionează în completul de 5 judecători, iar când procesul îl judecă un complet de 5 judecători, contestaţia se soluţionează de un alt complet de 5 judecători.
Instanţa învestită cu judecarea procesului va înainta de îndată contestaţia instanţei competente, împreună cu o copie certificată a dosarului cauzei, în format electronic, atunci când este posibil. Formularea contestaţiei nu suspendă judecata.
Instanţa superioară este obligată să soluţioneze contestaţia în termen de 10 zile de la primirea dosarului. Judecata se face în camera de consiliu, cu citarea părţilor, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, și trebuie motivată în termen de 5 zile de la pronunţare.
Dacă instanţa apreciază contestaţia întemeiată, va dispune ca instanţa care judecă procesul să îndeplinească actul de procedură sau să ia măsurile legale necesare, arătând care sunt acestea şi stabilind, când este cazul, un termen pentru îndeplinirea lor.
Este important de știut că instanţa care soluţionează contestaţia nu va putea da îndrumări şi nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluţionare a pricinii ori care să aducă atingere libertăţii judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluţia ce trebuie dată procesului.
Urmează să vedem cum se vor aplica în practică noile dispoziții legale...