Spitalul Municipal pare blestemat. La doar trei luni de când tânăra doctoriţă Liliana Heredea şi-a pus capăt zilelor, secţionându-şi artera femurală cu un cuţit, un alt angajat şi-a curmat viaţa la fel de brusc. Brancardierul Augustin Gavriletea, în vârstă de 53 de ani, s-a spânzurat de scara care ducea în podul casei sale de la ţară.

Ce l-a împins pe bărbatul cât un munte la un asemenea gest, nimeni nu ştie cu certitudine. Colegii lui sunt convinşi, însă, că omul a căzut în depresie după ce a stricat, într-un accident stupid, o componentă a unui aparat de radiologie, şi că-i era teamă să nu fie pus să plătească mii de euro pentru paguba făcută. Ironia sorţii e că a doua zi stricăciunea a fost reparată, iar colegii l-au căutat să-i dea vestea cea bună. Telefonul bărbatului a sunat, însă, în gol...

Ajutor cu ghinion

Pe 9 februarie, Gusti, cum îi spuneau colegii, un zdrahon de 1,90 şi puternic ca un taur, a mers la serviciu ca-n orice zi obişnuită. Din 2008 era brancardier la Spitalul Municipal Gavril Curteanu şi, de când cu tăierile salariale, lucra pentru o leafă de numai 600 de lei. În ultima zi de lucru, a dus la Radiologie un pacient bătrân imobilizat într-un scaun cu rotile. "Trebuia să-i fac o radiografie la genunchi şi o radioscopie pulmonară", explică dr. Marin Barbu, şeful secţiei de Radiologie a spitalului.

La terminarea investigaţiilor, bătrânul care abia stătea în picioare pe stativul aparatului, tremura din încheieturi. "I-am spus să se ţină de o parte din faţă a aparatului, iar lui Gusti, care stătea lângă mine, în încăperea protejată împotriva radiaţiilor, să intre repede în camera radiologică, să-l ajute. Mi-era frică să nu cadă", zice medicul.

Atunci s-a întâmplat nefericitul incident. "Eu eram îndărătul geamului despărţitor şi, cu o telecomandă, coboram atât stativul, cât şi aparatul propriu-zis. Nu am văzut că un mâner de la căruciorul cu rotile ajunsese sub o parte a aparatului, mai precis sub cea care ţine tastatura de comandă şi caseta pentru filmul radiologic. Apoi, aparatul s-a izbit de cărucior", spune doctorul Barbu.

Auzind o bubuitură, medicul a dat buzna în camera radiologică, speriat că a căzut bolnavul. "Gusti mi-a spus că o fi lovit din greşeală căruciorul cu piciorul şi l-a băgat prea aproape de aparat. Masca pe care era tastatura era crăpată de sus până jos şi se clătina", spune şeful de secţie.

"Roagă-te!"

Prin spital circulă zvonul că doctorul s-ar fi răstit la brancardier şi că l-ar fi ameninţat că trebuie să plătească stricăciunea. Medicul, însă, neagă: "I-am spus doar să ducă pacientul sus, la secţia de Interne, şi am sunat la firma din Cluj cu care avem contract de întreţinere a aparatului", spune Barbu.

Veştile primite de la tehnicieni au fost îngrijorătoare. "Mi-au spus că dacă trebuie înlocuită doar masca, piesa va costa cam 4.000 de euro, dar dacă va fi necesară şi înlocuirea sistemului care ţine casetele de film radiologic, reparaţia ar fi cam 12.000 de euro. Era mult prea scump, aşa că l-am rugat pe inginer să vină la spital şi să încerce să-l repare fără a înlocui piesa. Mi-a promis că vine a doua zi", îşi aminteşte doctorul.

Conform procedurii obligatorii de lucru a spitalului, medicul a raportat incidentul managerului Ovidiu Laurean Pop, care l-a chemat în biroul său pe brancardier. Îngrijorat, omul a mers însă, din nou, la doctorul Barbu. "De vreo două-trei ori m-a întrebat dacă am vorbit cu cei de la service şi dacă vor veni. L-am asigurat că urmau să vină chiar vineri", explică şeful de secţie, precizând că bărbatul părea foarte preocupat de urmările incidentului, dar nu era panicat nici pe departe.

03 Ovidiu Laurean Pop.jpgÎn biroul managerului, însă, omul a aflat cât de mari erau sumele care ar trebui plătite dacă nu se reuşea repararea aparatului fără înlocuirea piesei crăpate. "L-am întrebat pe brancardier dacă realizează valoarea pagubei şi i-am spus să se roage să putem repara piesa afectată", spune Ovidiu Laurean Pop (foto), care a reacţionat cum ar fi făcut, probabil, oricare alt manager în situaţia dată. Gusti, însă, n-a aşteptat verdictul final.

Casa fără fum

Joia aceea avea să fie ultima zi când colegii l-au văzut în viaţă. "N-a mai zis nimănui nimic şi a plecat acasă, iar a doua zi n-a mai venit la lucru", spune o infirmieră. Vineri, inginerii de la firma de service au reuşit să repare aparatul, fără să fie necesară schimbarea niciunei piese. Pentru brancardier, însă, era prea târziu să afle vestea ce l-ar fi uşurat.

Colegele infirmiere au încercat să-l sune pentru a-i zice că poate sta liniştit, dar apelurile şi mesajele trimise au rămas fără răspuns. Bărbatul, care locuia într-un apartament din Oradea împreună cu soţia şi fiica de 27 de ani, plecase în ajun la ţară, în Ceica, la casa care îi rămăsese după moartea părinţilor.

"Am aflat că, la ţară, Gusti a trecut pe la un vecin de peste drum, cu care se înţelegea bine. Omul ne-a povestit că a doua zi, vineri, nu a văzut fum ieşind din hornul casei, dar nu s-a gândit la nimic rău. Abia sâmbătă dimineaţa, fiindcă nu i-au văzut nicio mişcare, au intrat mai mulţi bărbaţi la el în ogradă. L-a găsit chiar vecinul pe care îl vizitase joi seară, în cămara care ducea spre pod, spânzurat de ultima treaptă a scării", povesteşte, încă şocată, o angajată a spitalului. Se pare că Gavriletea şi-ar fi luat viaţa chiar în noaptea de joi spre vineri...

"Doamne bate-l de aparat!"

Vestea sinuciderii i-a şocat pe toţi colegii brancardierului, care îl ştiau o fire optimistă şi veselă. "Gusti, săracul, vorbea mereu. De bani ne plângem toţi, dar nu am ştiut ca el să fi avut vreo problemă, nici în familie şi nici de alt fel. Doar ne-ar fi zis... Câteodată ne povestea numai cât era de necăjit că fata lui a terminat o facultate şi nu-şi găsea serviciu", povesteşte o infirmieră.

Negăsind o altă explicaţie pentru gestul bărbatului, colegii sunt convinşi că l-a împins la moarte teama că va fi pus la plata a mii de euro pentru repararea aparatului stricat. "Am auzit prin spital că şefii l-au ameninţat să nu vină la lucru până nu aduce banii", spune un alt brancardier, convins că Gusti n-a rezistat presiunii.

Atât managerul, cât şi doctorul Barbu resping, însă, categoric, asemenea supoziţie. "În orice instituţie publică, o pagubă e imputată, fireşte, persoanei care a provocat-o. Dar i-am explicat că nu va fi cazul să plătească nimic dacă aparatul va putea fi reparat", spune Laurean Pop. Directorul recunoaşte că e posibil ca incidentul să fi influenţat decizia subordonatului, dar crede că nu poate fi vorba doar de atât. "Nu a fost el primul într-o situaţie grea. Am avut oameni concediaţi, şi tot n-au reacţionat aşa. Decizia lui a fost luată, zic eu, pe fondul unor alte probleme, pe care nu avem de unde le cunoaşte", a adăugat Pop.

Mărturisită sau nu, convingerea că incidentul cu stricarea aparatului de radiologie l-a împins pe brancardier spre sinucidere a rămas totuşi în conştientul cunoscuţilor lui. "La înmormântarea lui Gusti babele ziceau: "Doamne bate-l de aparat, că uite că nu mai trebuie plătit!"", povesteşte o infirmieră, întărind ideea că supărarea asta, şi nu alta, l-a făcut pe bărbat să se spânzure.

Frica de singurătate

Lovită cel mai crunt de moartea bărbatului, nici măcar familia nu-şi explică gestul acestuia. "Nu mi-a spus nimic-nimic. A lăsat doar un bilet, care e la Poliţie", spune soţia, neputând sau nevrând să dea alte detalii.

Colegii lui Gusti au auzit că în biletul de adio, bărbatul s-ar fi plâns că nu poate plăti paguba făcută, dar surse din jurul anchetei susţin că, din contră, mesajul nu făcea absolut nicio referire la incidentul din spital. În schimb, potrivit anchetatorilor, "şi-a cerut scuze de la toţi pentru ce urma să facă şi a scris că se simţea singur, neglijat de familie şi temător că nu-l va îngriji nimeni la bătrâneţe". Ba chiar a avut grijă să lase vorbă că în casă sunt bani şi pălincă pentru propria-i înmormântare.

Or, dacă aşa stau lucrurile, pare mai degrabă că bărbatul acumulase nemulţumiri care îl măcinau mai demult, şi care erau de natură personală. Aşa că, dacă s-a speriat sau nu de urmările unei greşeli de la serviciu ce se putea întâmpla oricui, asta n-a fost decât picătura care, neauzită, i-a umplut paharul...


DIN DRAGOSTE?
Moarte de răsunet

Anul trecut, chiar de Ziua Morţilor, un alt angajat al Spitalului Municipal îşi punea capăt zilelor, într-un mod spectaculos. E drept, din cu totul alte motive decât cele bănuite în cazul brancardierului Augustin Gavriletea.

03 Liliana Heredea.jpgLa doar 35 de ani, cu o întreagă carieră în faţă, doctoriţa Liliana Heredea (foto) s-a sinucis în baia propriei locuinţe cu un sânge rece "profesional", înfigându-şi un cuţit în artera femurală, la coapsa dreaptă, astfel încât, după o sângerare abundentă, a murit în câteva minute.

Apropiaţii femeii spuneau că doctoriţa fusese afectată de decesul tatălui, dar şi de suferinţa pricinuită de un coleg mai în vârstă, cu care ar fi avut o relaţie de iubire şi care ar fi părăsit-o pentru o alta.