Au fost, timp de sute de ani, martorii trecerii vremii, iar, dacă ar putea povesti, cine ştie câte ar spune. Arborii seculari nu sunt însă ocrotiţi, aşa că adesea sunt doborâţi de persoane care nu conştientizează valoarea lor naturală. 

S-a întâmplat şi în comuna Roşia, unde un fag bătrân de peste un secol a fost tăiat. În locul semeţului copac, a rămas întins pe pământ trunchiul gros de peste un metru, care nici măcar n-a mai fost dus de la locul faptei...

A fost cândva un fag... 

Fagul secular creştea în zona cunoscută de localnici drept Groapa Ciur Ponor. "Nişte turişti care s-au dus să-l vadă mi-au spus că a fost tăiat. Nu mi-a venit să cred", spune speologul Viorel Lascu (foto), un bun cunoscător al ariei protejate Pădurea Craiului, pe teritoriul căreia se află şi comuna Roşia.

Arborele nu creştea în pădure, ci la capătul fâneţei unui localnic. Impresiona nu atât prin înălţime, cât prin trunchiul gros şi coroana spectaculoasă "construită" de-a lungul unui secol. Probabil cel mai vechi "localnic", fagul a căzut pe pământul în care a crescut, dar nu de moarte naturală...

Răpus de drujbă 

Copacul a fost tăiat cu drujba la câţiva centimetri de la sol, aşa că în urma lui a rămas cioata cu un diametru considerabil. "Toporul meu are coada de 40 de centimetri, aşa că oricine îşi poate da seama cât de mare era", zice speologul. După cum se vede într-o fotografie făcută de el, pus de-a curmezişul în centrul cioatei, toporul ocupă cam o treime din diametrul acesteia.

Zecile de inele desenate de natură în trunchi stau şi ele mărturie pentru vârsta considerabilă. "Avea cel puţin 100 de ani", confirmă primarul din Roşia, Remus Moţiu (foto), fost şef al Gărzii Forestiere Bihor, care a aflat de la BIHOREANUL că arborele a fost tăiat.

Bogăţie a naturii

Copacul nu a fost marcat pentru tăiere şi nu a fost emis niciun aviz pentru transportarea lui, fiind doborât clandestin, cel mai probabil de proprietarul terenului. "Probabil a fost tăiat pentru lemn de foc, fără să i se conştientizeze valoarea. Nu era nevoie, comuna are 2.600 hectare de pădure şi la fiecare gospodărie care ne-a solicitat am dat 6 metri cubi de lemne", spune Moţiu.

Pentru ca astfel de incidente nedorite să nu mai aibă loc, primarul are de gând să identifice toţi arborii seculari din comună şi să le ceară proprietarilor să-i ocrotească. "Dar e nevoie de educaţie, să înţeleagă oamenii că nu merită să pierdem aceşti copaci", zice edilul.

Viorel Lascu spune şi el că bihorenii trebuie să realizeze că arborii seculari sunt o avuţie. "Orice comună trebuie să-şi identifice aceste bogăţii şi să le pună în valoare. Oamenii vor veni doar să vadă un arbore secular, să stea la umbra lui", zice speologul. Mai cu seamă într-o arie protejată, care invită turiştii să se bucure de natura nealterată...

Monumente ale naturii

În Bihor mai sunt şi alţi arbori seculari la mila proprietarilor terenurilor pe care cresc. Nicio lege nu protejează explicit copacii bătrâni, care doar sunt pomeniţi în Legea ariilor protejate (OUG 57/2007), ce prevede că "bunurile patrimoniului natural, respectiv peşteri, depozite fosilifere, formaţiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolaţi şi altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecţie".

Doi senatori USR (Aurel Oprinoiu şi Diana Buzoianu) au depus anul trecut un proiect de lege menit să ocrotească astfel de arbori, dar acesta încă aşteaptă să intre în dezbatere în Camera Deputaţilor.

Totuşi, în Bihor unii arbori seculari mai au o şansă. Încă este în vigoare o decizie din 1995 a Consiliului Judeţean privind administrarea şi ocrotirea monumentelor naturii, unde sunt nominalizaţi mai mulţi arbori seculari. De pildă, cei trei sequoia din curtea Şcolii Dacia din Oradea, un stejar vechi de cel puţin 300 de ani din Băile 1 Mai, un altul din Otomani (comuna Sălacea), estimat la 250 de ani, şi alţi trei stejari de 200 de ani fiecare, aflaţi lângă Marghita.

Cei mai vechi sunt doi stejari din Meziad (comuna Remetea), care ar avea cel puţin 400 de ani. Pe listă se mai regăsesc un salcâm japonez crescut în curtea unui localnic din Sălacea (200 de ani) şi un plop alb din curtea secţiei exterioare din Valea lui Mihai a Spitalului din Marghita (tot de 200 de ani). Însă cât de bine trăiesc azi "bătrânii", doar proprietarii lor mai ştiu... 

BĂTRÂNII ROMÂNIEI
Harta arborilor remarcabili

Tocmai ca să atragă atenţia autorităţilor, ecologul clujean Tibor Hartel a înfiinţat în 2015 Harta Arborilor Remarcabili, o platformă unde până acum au fost înregistraţi peste 5.600 de copaci seculari. Cel mai bătrân este un stejar de aproape 900 de ani din satul Mercheaşa, judeţul Braşov.

Din Bihor, pe hartă sunt evidenţiaţi mai mulţi arbori, inclusiv cei trei sequoia, plopi şi sălcii de pe malul Crişului Repede din Oradea, un nuc cu circumferinţa trunchiului de 385 cm din Şuncuiuş, un tei cu trunchiul gros de 430 cm din Căbeşti şi un stejar din Avram Iancu cu circumferinţa de 5 metri.