Parcă aliniate cu rigla, pozele sunt orânduite cu grijă, câte patru pe pagină, lipite din colţ în colţ ca să nu se scorojească. Doar cartonul îngălbenit pe care sunt aşezate le trădează vechimea.
Cele 238 de instantanee sunt moştenirea lăsată de generalul Nicolae Mihăilescu românilor pentru care a luptat cu arma în mână, şi toate vor fi oferite publicului sub forma unei cărţi unice, care va cuprinde cea mai bogată colecţie de imagini adunate de la eliberarea Bihorului şi vizita regală în Oradea, până la cucerirea Budapestei.
Fotograf de front
Născut în Bucureşti, Nicolae Mihăilescu a avut de mic armata în sânge. Rămas orfan, la 12 ani s-a înrolat copil de trupă, urmând mai multe şcoli de infanterie şi cavalerie. Ambiţios, a făcut şi Şcoala Superioară de Război, echivalentul Academiei Militare de acum. În octombrie 1918, ajuns locotenent-colonel, a participat la luptele din Transilvania sub comanda generalului Traian Moşoiu, iar pasiunea sa pentru fotografie s-a concretizat în sute de imagini surprinse în locurile pe unde l-a dus frontul.
Din primele zile ale lui aprilie 1919, când unitatea sa intra în Bihor, până la cucerirea Budapestei, în august, ofiţerul a adunat poze pe care, meticulos, le-a rânduit în trei albume tematice. Primul conţine 88 de piese şi redă intrarea trupelor româneşti în Oradea, pe 20 aprilie. Cel de-al doilea e consacrat vizitei în oraş a Regelui Ferdinand Întregitorul şi Reginei Maria (foto), în 23 mai, şi are 94 de fotografii. Al treilea, cuprinzând 56 de poze, descrie campania pentru eliberarea Ungariei de sub regimul bolşevic al lui Kun Bela, în august. În total, 238 de fotografii realizate în 124 de zile.
Salvate din întâmplare
Nicolae Mihăilescu s-a retras din armată în 1938 cu gradul de general, după ce a refuzat oferta Regelui Carol al II-lea de a deveni ministru al Siguranţei Naţionale. "Nu am făcut poliţie în viaţa mea, ci armată. În consecinţă, nu primesc!", i-a spus el suveranului.
Vreme de patru decenii, neştiute de nimeni, albumele foto au rămas în colecţia personală, într-un modest apartament din Bucureşti, până în 1956, când, după moartea sa, fiul, tot ofiţer, le-a găsit din întâmplare. Câţiva ani mai târziu, le-a dăruit unui prieten din Oradea, colonelul Mihai Turcu, veteran din al doilea război mondial. Realizând valoarea lor documentară, acesta le-a ţinut ascunse în comunism iar apoi le-a donat Muzeului Ţării Crişurilor, unde au devenit piese de patrimoniu.
Lansare cu onor
Fiica lui Turcu, muzeograful Iudita Căluşer (foto), spune că întreaga colecţie va fi oferită publicului. "Era păcat să nu ajungă cunoscută, de aceea conducerea Muzeului a decis editarea ei într-un album, păstrând succesiunea evenimentelor şi linia tematică dată de autor".
Aurel Chiriac, directorul Muzeului, afirmă că albumul va fi cea mai amplă cronică în imagini a unei perioade decisive pentru istoria naţională. "Ideea a apărut acum doi ani, dar am amânat tipărirea pentru a completa cartea cu descrieri ale imaginilor şi cu alte fotografii care să creeze o legătură logică între evenimentele surprinse", spune Chiriac, referindu-se la un "supliment" de încă 20 de instantanee primite din alte colecţii private, de la Muzeul Militar Naţional şi de la Arhivele Naţionale.
Albumul va fi lansat anul viitor pe 20 aprilie, de ziua eliberării Oradiei, într-un eveniment pregătit ca la carte. "Vom avea o gardă cu militari în uniforme de epocă şi un mic program artistic, în care actori ai Teatrului Regina Maria vor interpreta câteva dintre personalităţile Oradiei de la începutul secolului trecut, dând citire discursurilor rostite de acestea", spune Chiriac. În acest fel, moştenirea generalului va fi cinstită cum se cuvine de cei cărora le-a lăsat-o. Români liberi, obligaţi la recunoştinţă...
ISTORIE ÎN IMAGINI
"Bihorul, jertfă şi eroism"
Albumul cu fotografiile generalului Nicolae Mihăilescu va avea o calitate tehnică de excepţie. "Fiecare imagine a fost prelucrată digital, astfel încât detaliile să fie cât mai vizibile. În unele se pot distinge chiar şi însemnele de armă de pe uniforme. Lucrarea e deja pregătită pentru tipar, lipsind doar forma finală a coperţilor", spune Lucian Mărcuşiu (foto), graficianul de la Muzeu care s-a ocupat de tehnoredactare. Cartea va fi tipărită la Editura Muzeului, într-un tiraj de 1.000 de exemplare, şi va fi pusă în vânzare la casa memorială Aurel Lazăr şi în Turnul Primăriei.