Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat luni seară motivarea deciziei privind respingerea candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile prezidențiale din acest an. „Este de notorietate că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”, explică 5 judecători de la CCR, în vreme ce un al șaselea a avut opinie separată, susținând că dreptul la a fi ales nu poate fi rodocat pe baza „unor conduite, opinii și declarații publice”.
Curtea Constituțională arată, în motivare, că dreptul de a fi ales – prevăzut în Constituție, la articolul 37 – „este un drept fundamental de natură politică, reprezintă o condiţie sine qua non a democraţiei şi a funcţionării democratice a statului şi se exercită cu respectarea exigenţelor Constituţiei şi a legilor”, dar „dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, a căror configurare rezultă din viziunea democratică a Constituției”.
Totodată, Curtea observă că dreptul de a fi ales poate fi supus unor limitări și condiționări mai puternice comparativ cu cele impuse dreptului la vot”.
CCR consideră că înregistrarea acestei candidaturi încalcă unele condiţii de eligibilitate, cu referire la „valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politicomilitară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO”.
„Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”, mai menționează Curtea.
„Declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituției și apărarea democrației – condiții pentru a candida la funcția de Președinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, mai scrie în motivarea publicată de CCR.
„Constituția reprezintă un sistem de referință și de validare a democrației și a statului de drept. Astfel, Constituția descurajează și sancționează manifestările ce constituie un risc major în păstrarea naturii democratice a societății românești, iar loialitatea față de Constituție este o garanție reală pentru exercitarea înaltelor demnități în statul român”, concluzionează judecătorii CCR.
Potrivit Hotnews.ro, la şedinţa în care s-a decis respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă au fost prezenţi Marian Enache, preşedintele CCR (propus de PSD) şi judecătorii Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga (propus de PSD), Dimitrie-Bogdan Licu (fost prim-adjunct al procurorului general, susținut de PSD), Iuliana Scântei (Propusă de PNL), Gheorghe Stan (fost adjunct al Inspecției Judiciare și fost șef al controversatei Secții Speciale), Varga Attila (propus de UDMR). De la şedinţă au lipsit Livia Stanciu şi Elena Simina Tănăsescu, ambele propuse de preşedintele Klaus Iohannis.
Opinie separată
Judecătoarea CCR Iuliana Scântei, numită la propunerea PNL, a făcut opinie separată, ea find în dezacord cu decizia adoptată de cei 5 judecători, considerând că aceasta „nu se întemeiază pe niciuna dintre condițiile obiective de fond și de formă, reglementate expres prin Constituție și prin lege organică”.
„În esență, prin hotărârea majorității se constată că un comportament al unei persoane – candidat la funcția de Președinte al României, evaluat prin prisma unor conduite, opinii și declarații publice, este contrar Constituției”, constată Scîntei, „ or, în ordinea constituțională și legală, inclusiv în jurisprudența Curții, drepturile electorale pot fi interzise doar în situațiile expres si limitativ prevăzute de Constituție”.
Este vorba de persoane care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României, sau care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Totodată, interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice este reglementat ca pedeapsă complementară de Codul penal.
Judecătoarea Iuliana Scântei mai consideră că prin această decizie CCR nu i-a oferit Dianei Șoșoacă dreptul la un proces echitabil. „Hotărârea majorității a convertit contenciosul electoral obiectiv prevăzut de lege într-un contencios electoral subiectiv prin asumarea verificării comportamentelor, faptelor, declarațiilor unui candidat la funcția de Președinte al României. Această convertire nu fost însoțită și de garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil: asigurarea contradictorialității, asigurarea dreptului la apărare al persoanei al cărei comportament neconstituțional este evaluat și asigurarea unei proceduri de administrare și contestare a probelor/soluției”.
Vezi aici motivarea Hotărârii CCR în cazul Șoșoacă: