În data de 8 februarie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în septembrie 2023 prin care s-a stabilit că motivele plângerii împotriva proceselor-verbale de contravenţie pot fi completate până la primul termen de judecată.
Întrucât decizia este obligatorie pentru toate instanţele, fiind pronunţată în mecanismul recursului în interesul legii, înseamnă că, începând din februarie 2024, orice cetăţean va putea adăuga noi motive de nelegalitate ale procesului-verbal prin care a fost amendat, nu numai în termenul legal de contestare de 15 zile, ci chiar şi în faţa judecătorului la primul termen de judecată.
Decizia este logică şi corectă, în opinia mea, deoarece în multe situaţii cetăţeanul nu are de unde să ştie ce se "ascunde" în spatele procesului-verbal, documentele ce stau la baza acestuia fiind depuse doar în instanţă de către poliţie sau de celelalte instituţii ale statului ce aplică amenzi.
Spre exemplu, în cazul în care un cetăţean este sancţionat pentru depăşirea vitezei legale, acesta va contesta procesul-verbal pe motiv că nu a condus cu viteza reţinută în act. Or, acel cetăţean va putea să observe doar din actele depuse de poliţie că aparatul radar era omologat şi verificat metrologic pentru un alt autovehicul de poliţie decât cel care figurează în procesul-verbal. Potrivit deciziei, va fi în termen să adauge şi acest motiv de nelegalitate direct în faţa judecătorului.
Este de remarcat că, contrar solicitării Parchetului General, care a cerut să se adopte soluţia restrictivă (aceea de a nu se putea adăuga noi motive după expirarea termenului de contestare de 15 zile), Instanţa Supremă a arătat că, în condiţiile în care contravenţia reprezintă o acuzaţie în materie penală în sensul autonom din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, se impune ca persoana acuzată de săvârşirea unei astfel de fapte să beneficieze de garanţiile reglementate de art. 6 din această convenţie.
Or, nu s-ar mai putea vorbi de un proces echitabil dacă, fără un motiv justificat, persoana acuzată de săvârşirea unei contravenţii ar fi pusă într-o situaţie mai dezavantajoasă din punct de vedere procesual, chiar prin raportare la un reclamant dintr-un litigiu de drept comun, în condiţiile în care, potrivit dreptului comun, orice reclamant dintr-un proces civil îşi poate modifica cererea de chemare în judecată până la primul termen de judecată.