Nouă proiecte finalizate şi tot atâtea în derulare, în valoare totală de 676 milioane lei. Aşa se rezumă pe scurt rezultatele Consiliului Judeţean Bihor la atragerea de fonduri europene în exerciţiul financiar 2007-2014.

Suma atrasă este foarte importantă, dar CJ Bihor n-a reuşit să cheltuiască toţi banii cu folos. În afara unora de anvergură şi indispensabile, precum modernizarea Aeroportului, reabilitarea a două drumuri judeţene şi realizarea unui sistem judeţean integrat de management al deşeurilor, numeroase proiecte au însemnat doar cercetări mediocre şi colaborări transfrontaliere fără noimă. Iar singurele rezultate concrete sunt doar bonusurile îndesate prin buzunarele unora...

Bilanţ de proiecte

Din 2007 până în prezent, de-a lungul exerciţiului financiar european, Consiliul Judeţean n-a făcut niciodată o raportare a proiectelor prin care a accesat fondurile UE. După cum s-au priceput sau au avut chef, managerii de proiecte au transmis comunicate de presă, dar conducerea instituţiei nu a făcut niciodată vreun bilanţ.

Rezultatul? Cele mai multe din proiecte sunt învăluite în anonimat deplin. Abia în toamna acestui an, după ce Anca Dodescu (foto) a devenit administrator public al judeţului şi a primit sarcina organizării unei Direcţii de Management a proiectelor, pe site-ul CJ a apărut o listă a acestor proiecte, lacunară, cuprinzând doar titlurile lor, valoarea financiară, managerii şi perioada de implementare. La insistenţele BIHOREANULUI, lista a fost completată vinerea trecută cu detalii esenţiale, precum obiectivele şi rezultatele, însă doar pentru proiectele finalizate.

Potrivit informaţiilor astfel făcute publice, instituţia a finalizat 9 proiecte cu fonduri nerambursabile şi are tot atâtea în desfăşurare. Dacă investiţiile mari şi de reală necesitate, cum sunt modernizarea Aeroportului (130 milioane lei), achiziţia de autospeciale pentru Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Crişana (71 milioane lei), reabilitarea drumului Sudrigiu-Padiş (67 milioane), realizarea sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţ (247 milioane) ori dotarea cu aparatură a Spitalului Judeţean şi a Spitalului de Recuperare din Băile Felix (9,5 milioane lei), au obiective clare şi rezultate vizibile, nu la fel stau lucrurile în cazul altor 7 proiecte, care nu au efecte pe măsura banilor cheltuiţi.

Reţea pentru UDMR

Un exemplu relevant în acest sens e proiectul "Reţea media transfrontalieră pentru canale de comunicare eficientă", care a primit 2,4 milioane lei pentru a dezvolta "serviciile de informaţii şi comunicaţii în zona transfrontalieră". Din această sumă, Bihorul s-a ales însă doar cu un site de ştiri, www.newsbihor.ro, complet necunoscut şi care, ca să nu-şi trădeze eşecul, nu are nici măcar un contor pentru numărarea vizitatorilor.

Comunicarea transfrontalieră a fost pretextul şi pentru proiectul "Lume fără frontiere - Construirea unei reţele de fibră optică în zona Bekes şi judeţul Bihor". Cu 1,2 milioane lei, CJ Bihor a montat o reţea de fibră optică de 26 kilometri, la care a racordat patru primării, toate cu edili UDMR: Borş, Biharia, Cauaceu şi Cetariu. Rostul? Nu există nicio explicaţie, dar e suficient de limpede că a fost doar tocarea banilor de vreme ce compania RCS&RDS, deţinută de orădeanul Zoltan Teszari, introduce gratuit fibră optică pentru comunicaţii în tot Bihorul...

Cercetări în dorul lelii

Un alt proiect cu titlu pompos, dar inutil, este "Program de cercetare în euroregiunea Hajdu Bihar - Bihor pentru cunoaşterea stării hidrogeologice a corpurilor de apă termală transfrontalieră", derulat între 2011-2013. Cu 1,6 milioane lei s-a plătit un studiu asupra zăcămintelor de apă geotermală din euroregiune dar, în ciuda costului mare, cercetarea nu a fost folosită niciodată în scopuri practice, ci doar publicată pe site-ul proiectului. Ironia e că în timp ce în ultimii trei ani zona Felix - 1 Mai are o problemă reală cu secarea zăcământului geotermal, CJ Bihor nu a spus niciodată o vorbă despre cercetarea încheiată în urmă cu 2 ani!

Aceeaşi inutilitate pare că o va avea şi cercetarea pe care instituţia încă o face prin proiectul "Impactul ecosistemelor din ariile protejate aflate în custodia Consiliului Judeţean Bihor şi a Muzeului Ţării Crişurilor asupra principalelor sectoare economice", în valoare de 1,6 milioane lei. Nu de alta, dar CJ mai are un proiect, "Management conservativ al Siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Ţării Crişurilor", în valoare de 3 milioane lei, prin care ar putea fi stabilite cu uşurinţă activităţile economice ce dăunează ariilor protejate şi ce poate fi permis în interiorul acestora. Altfel spus, două proiecte, un scop comun şi bani irosiţi cu duiumul...

Numai în maghiară

Alte două proiecte deja finalizate sunt la fel de dubioase. "Cunoştinţe nelimitate - cooperare pe piaţa muncii în domeniul turismului", în valoare de aproape 0,9 milioane lei, are drept obiectiv "asigurarea unei şanse în plus şomerilor pentru a găsi un loc de muncă în domeniul turismului". Teoretic, în cadrul proiectului derulat între 2012-2013 s-a întocmit o bază de date cu unităţile de cazare din Bihor şi Hajdu-Bihar şi un ghid de bune practici în turism. Practic, însă, niciuna dintre aceste activităţi n-au fost prezentate cu adevărat publicului, iar proiectul nici măcar nu are un site unde cei interesaţi să poată consulta ghidul realizat.

La fel de neclar e şi proiectul "Stabilirea unei strategii de lungă durată privind alimentarea cu apă potabilă şi monitorizarea sistemului în regiunea Ermellek - Valea Ierului", încheiat astă-vară şi pentru care s-au primit 6,2 milioane lei. Strategia este însă de negăsit, iar site-ul proiectului este scris doar în maghiară! În schimb, fotografiile de la lansarea proiectului în Ungaria arată că CJ Bihor a fost reprezentat de Szabó Ödön (foto), pe atunci mâna dreaptă a vicepreşedintelui Alexandru Kiss. Semn că, la fel ca alte tichii de mărgăritar, şi acest proiect a fost dirijat de UDMR, aşa cum, de altfel, spun sursele BIHOREANULUI, s-a întâmplat cu aproape toate proiectele transfrontaliere ale CJ.

Mister nerezolvat

Întrebată de BIHOREANUL despre informaţiile lipsă din proiectele europene şi pe ce au mers banii, concret, Anca Dodescu a mărturisit, pur şi simplu, că nu cunoaşte asemenea detalii. "Sunt proiecte realizate înainte de venirea mea aici şi încă adun informaţii despre ele", a spus managerul public al judeţului, arătând, fără să vrea, că în CJ lipseşte cu desăvârşire orice urmă de coordonare în ce priveşte aceste proiecte.

Haosul poate fi, bineînţeles, justificat: cu cât e mai mare, cu atât e mai redus "riscul" ca cineva să constate inutilitatea proiectelor sau faptul că au fost gândite doar pentru ca managerii lor, aproape cu toţii apropiaţi ai fostului preşedinte Kiss, să câştige venituri suplimentare consistente. Diplomată, Dodescu se fereşte să facă vreun comentariu, admiţând doar că "se puteau face mai multe".

Solicitaţi de BIHOREANUL, nici măcar managerii de proiecte nu au dat detalii suplimentare, "pasând" ziarul spre purtătorul de cuvânt al instituţiei, Horia Carţiş, care e şi directorul de cabinet al actualului preşedinte, Cornel Popa. Nici acesta, însă, nu poate lămuri cum s-au ales proiectele, cum s-au cheltuit banii şi cu ce folos, în fiecare caz în parte. "Informaţiile sigur există, aceste proiecte s-au făcut, doar că trebuie să le identificăm. În această perioadă e mai greu, căci angajaţii tocmai lucrează la închiderea lor", zice Carţiş.

Altfel spus, toţi sunt prea ocupaţi să dea seamă pentru ce au făcut sau, mai degrabă, n-au făcut...

CU MÂNA ÎNTINSĂ
Banii europeni, soluţia ratată

Eşecul în atragerea fondurilor UE este nu doar ruşinos, ci şi păgubos. Într-un articol publicat în mai 2013, BIHOREANUL dezvăluia că CJ rămăsese pur şi simplu fără surse de finanţare proprii. Fără să aibă propriile firme aducătoare de venituri, aşa cum alte judeţe au parcuri industriale ori companii de transport, Consiliul Judeţean trăieşte din transferuri de la bugetul de stat, plus patru taxe locale şi închirierea câtorva imobile. La acea vreme, preşedintele Cornel Popa declara că singura soluţie de completare a resurselor financiare ale judeţului sunt proiectele pe fonduri europene, promiţând că le va acorda prioritate. Cu ce rezultat se vede...