De aproape doi ani, în mijlocul staţiunii turistice Băile 1 Mai a răsărit un munte de gunoaie, întins pe 16.000 mp şi pe alocuri înalt de 4 metri. Sute de camioane au basculat aici molozuri care ar fi trebuit să ajungă la staţii de concasare.

Bucăţi uriaşe de betoane, plăci de faianţă şi alte deşeuri rămase în urma reabilitării Ştrandului Venus au fost depozitate nelegal şi apoi acoperite de pământ excavat cu ocazia lucrărilor la reţelele de canalizare din Sânmartin. Totul cu acceptul uneia dintre proprietarele terenului, o fostă candidată la Primăria comunei, care acum e obligată să facă curăţenie.

Nimic nu se pierde

Imediat după calea ferată de la intrarea în Băile 1 Mai, un drum coteşte spre dreapta, unde se înalţă un deal cu conturul neregulat. N-a fost creat de Mama Natură, ci de oamenii care au fentat legea.

Conform normelor în vigoare, orice titular al unei autorizaţii de construire se obligă să predea deşeurile din demolări şi din lucrările de construire firmelor specializate în valorificarea lor. Dacă nu sunt din materiale periculoase, cum este azbestul, acestea sunt sortate, concasate şi refolosite la alte şantiere, precum cele pentru drumuri. 

Pentru că transportarea acestor deşeuri este costisitoare, adesea molozurile sunt dosite la margini de păduri ori pe terenuri virane. La Sânmartin a apărut ditamai mormanul, întins pe un teren de 16.000 mp pe care de ani întregi şi-l dispută două surori vitrege: Elena Ardelean, medic de familie în comună, şi Rodica Ardelean, proprietara Vilei Iulia din Băile 1 Mai şi fostă candidată PRM la Primăria Sânmartin la începutul anilor 2000.

"Un dezastru ecologic" 

Cele două surori se judecă pentru partajul a 18 loturi de teren moştenite de la tatăl şi bunica lor, inclusiv pentru cel aflat în spatele Vilei Iulia. Elena Ardelean a reclamat că locul e acoperit cu gunoaie încă din 2019. "Toate bazinele demolate din ştrandul Venus au ajuns aici, aruncate de-a valma. Am făcut plângere la Poliţie, la Garda de Mediu, am vorbit şi la SC Turism Felix, care deţine ştrandul, dar degeaba. Garda de Mediu mi-a spus atunci că betoanele nu dăunează mediului", spune femeia.

Mormanele au tot crescut, de anul trecut fiind acoperite cu pământ excavat la extinderea reţelei de canalizare în comună. Pe alocuri, dealul astfel apărut a ajuns la 4 metri înălţime. "Eu nu mi-am dat acordul pentru acest dezastru ecologic. Când se va termina procesul de partaj, dacă primesc terenul, nici măcar nu-mi permit să-l curăţ de deşeuri. Acolo sunt cantităţi uriaşe de moloz, nici nu vreau să mă gândesc cât costă îndepărtarea lui", spune medicul.

Şeful Gărzii de Mediu Bihor, Sever Şerbănescu (foto), confirmă: "Este cea mai mare depozitare ilegală găsită în ultimii ani în judeţ". Săptămâna trecută, Garda a dispus proprietarilor terenului să-l readucă la starea iniţială până cel târziu pe data de 26 martie 2021. Comisarii de mediu nu au aplicat şi o amendă, simţindu-se cu musca pe căciulă, pentru răspunsul în doi peri dat doctoriţei în urmă cu doi ani, când instituţia avea o conducere mai "îngăduitoare"...

Tracasaţi

Şi mai revoltaţi decât doctoriţa Ardelean sunt soţii Florentina şi Teodor Lazăr, care se învecinează cu mormanul de gunoaie pe latura sudică. În urmă cu mai mulţi ani, au primit 300 mp de la Rodica Ardelean, în contul unei datorii, şi au construit o casă modestă. "Când am terminat de ridicat casa, s-a întăbulat pe ea, fără ca noi să ştim. Ne-am judecat, am câştigat. Dar tot vrea să ne facă să plecăm de-aici", spune Florentina Lazăr. 

În octombrie, cei doi soţi au obţinut o sentinţă definitivă care le dă dreptul să-şi amenajeze un drum de acces, dar nu ştiu cum o vor pune în aplicare. "Pe unde? Peste tot sunt betoane, fier, ţevi, Dumnezeu ştie ce-i aici", spune femeia. Cei doi soţi sunt convinşi că mormanul uriaş de gunoaie e menit să-i determine să-şi abandoneze casa. "Noi de-aici nu plecăm, deşi putem ajunge acasă doar pe jos, pe calea ferată", zice Lazăr.

BIHOREANUL a încercat să o contacteze pe Rodica Ardelean, dar la telefon a răspuns doar soţul acesteia. "Noi vrem să înălţăm terenul. Garda de Mediu să caute gunoaie în altă parte", s-a răstit bărbatul, refuzând să ofere lămuriri. "Explicaţia" sa, bineînţeles, nu stă în picioare: dacă într-adevăr ar fi vrut doar să ridice cota terenului, n-ar fi aruncat betoanele de-a valma, ci ar fi angajat muncitori care să le spargă, să le aşeze uniform şi să le taseze, pentru a obţine un teren stabil. Aşa, au creat doar un munte de gunoaie...