Justiţia bihoreană şi-a trecut în cont o premieră: săptămâna trecută a condamnat două persoane pentru cruzimi împotriva unor animale, în urma denunţului unei fundaţii înfiinţate pentru protecţia acestora.

La trei ani după consumarea faptelor, magistraţii l-au trimis după gratii pe fostul medic veterinar al Adăpostului Grivei, Cosmin Şimonca, pentru 7 luni, interzicându-i să-şi mai exercite profesia, fiind ceva mai clemenţi cu administratorul Florentin Anton, scăpat cu 6 luni cu suspendare. Deşi nedefinitivă, decizia deschide posibilitatea unor viitoare sentinţe cel puţin la fel de aspre...

Luptă pe net

După vehementa opoziţie a ONG-urilor, în octombrie 2012 ADP prelua Adăpostul Grivei de la Fundaţia SOS Dogs, care gestionase ani întregi problema câinilor fără stăpân aşa încât, în loc să dispară ori să se împuţineze, numărul celor ce rătăceau pe străzi era la fel de mare. Până la scandal n-a trecut, apoi, decât o lună: în noiembrie, Facebook-ul era inundat cu poza unui câine operat în Adăpost, dar cu firele desfăcute şi sângerând. „Măcel!”, au acuzat iubitorii de câini, organizaţia Happy Dogs and Other Animals depunând la Parchetul Oradea o plângere însoţită de o petiţie prin care 700 de persoane cereau măsuri împotriva celor vinovaţi.

Ancheta începută după încă o lună, în decembrie, a fost prima din istoria procuraturii bihorene ce viza fapte de cruzime împotriva animalelor. Încheiat în august 2013, rechizitoriul de trimitere în judecată scotea la iveală nereguli serioase: adăpostul fusese fieful unui veterinar fără suflet.

Criminal

Cea mai gravă acuză formulată de procurori contra lui Cosmin Şimonca (foto) viza faptul că, deşi potrivit legii eutanasierea câinilor trebuia făcută cu injecţii intravenoase, la Grivei maidanezii erau injectaţi intracardiac cu sulfat de magneziu, un medicament pentru tulburări renale, care în doze mari provoacă paralizia şi decesul, fiind interzis din cauza agoniei prelungite la care supune „pacientul”. Informaţia a fost confirmată chiar de tehnicianul veterinar Santa Hunor: aşa hotărâse doctorul, pe motiv că aşa era mai ieftin.

Procurorii au mai stabilit că medicul nu a dispus separarea câinilor râioşi de ceilalţi şi a femelelor cu pui de alte animale mature, dar şi că a refuzat să trateze ori să eutanasieze animale bolnave, lovite de maşini, de tramvai ori tren. Un alt îngrijitor, Pfeifer Norbert, a mărturisit că unii câini, aflaţi pe moarte, erau aruncaţi fără să fie eutanasiaţi direct în camera frigorifică unde erau ţinute cadavrele ce trebuiau predate spre incinerare. „Medicul spunea că se vor eutanasia singuri până dimineaţa”, zicea Pfeifer.

„Cu ştiinţă şi constant nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile din fişa postului, provocând suferinţe animalelor, iar actele sale de cruzime, dar şi alte acţiuni şi inacţiuni, au avut efecte negative asupra activităţii adăpostului”, concluziona procuroarea Felicia Popovici cu privire la faptele medicului Cosmin Şimonca.

Neştiinţă = nepăsare

Acesta a respins acuzaţiile, susţinând că şi-a îndeplinit întocmai atribuţiile, iar despre eutanasierile ilegale a spus că pur şi simplu nu ştia că folosirea sulfatului de magneziu fusese interzisă, utilizând substanţa doar pentru că nu i s-au dat altele, fără a preciza cine l-a refuzat.

Odată cu el, pentru că i-a tolerat abuzurile, Parchetul l-a trimis în judecată şi pe fostul administrator Florentin Anton (foto), destituit după începerea anchetei. „Învinuitul a declarat că nu a ştiut cum se făceau eutanasierile, apărare ce se impune a fi înlăturată. Neştiinţa, în acest caz, echivalează cu o nepăsare”, motiva anchetatoarea.

Miercurea trecută, la capătul unui proces la care iubitorii de animale au asistat în număr mare, judecătorul Ciprian Hambaraş i-a condamnat pe amândoi, stabilind ca fostul medic veterinar să execute 7 luni de închisoare, pentru abuz în serviciu şi cruzimi împotriva animalelor, interzicându-i totodată dreptul de a-şi mai exercita profesia, în timp ce fostului administrator, acuzat de neglijenţă în serviciu, i-a dat 6 luni de închisoare cu suspendare condiţionată pe o perioadă de 2 ani şi jumătate, de-a lungul căreia nu poate exercita nicio funcţie publică.

Nefiind definitivă, sentinţa poate fi atacată la Tribunal, ceea ce apărătorul veterinarului, avocatul Bogdan Bodea, a şi declarat că va face, încă din momentul pronunţării, pe motiv că ar fi „nelegală şi netemeinică”. Motivul? Clientul său „nu ar fi săvârşit nici maltratarea animalelor şi nici vreun abuz în serviciu care să fi împiedicat scopul pentru care a fost creat stabilimentul, şi anume un control al reproducerii câinilor vagabonzi şi al adopţiilor”. Altfel spus, chiar dacă mai crud, şi-a făcut totuşi treaba de a eutanasia animalele...