În reacţie la luările de poziţie din Consiliul Local de săptămâna trecută, în care s-a dezbătut problema mutării Muzeului Ţării Crişurilor în Cetate (idee căzută la un singur vot, dar repusă pe ordinea de zi a şedinţei de vinerea viitoare), directorul MŢC Aurel Chiriac susţine, printr-o nouă luare de poziţie, că soluţia Garnizoanei "nu este o povară pentru bugetul judeţului".

Directorul subliniază că "ideea că 5900 mp suprafaţă desfăşurată, cît are Palatul Princiar (Cetatea Oradea), sunt suficienţi pentru Muzeul Ţării Crişurilor este total eronată", arătând că din cei 5900 mp ocupaţi acum în Palatul baroc 97% sunt destinaţi pentru a depozita patrimoniul deţinut şi doar 3% pentru a organiza expoziţii temporare, cele permanente fiind închise.

"Un Muzeu al Ţării Crişurilor aşa cum este propus în şedinţa Consiliului Local, cu o expunere doar a unei părţi din patrimoniul istoric, după ce aproape 50 de ani a avut secţii de arheologie şi istorie, artă, etnografie, ştiinţele naturii, tezaur, şi-ar pierde valoarea şi identitatea", susţine Chriac, care invocă, pe lângă problemele de umiditate şi igrasie, şi aspectul pragmatic, al existenţei unei varietăţi de "obiective de atracţie", care l-ar face pe turist "să zăbovească mai multe zile în Oradea".

Managerul MŢC respinge, cu calcule făcute de specialişti, şi ideea că viitoarele costuri de întreţinere ale sediului fostei Garnizoane ar fi de nesuportat.

"La iluminatul muzeului (expoziţii şi birouri), prin folosirea LED-urilor şi nu a becurilor incandescente, cum era prevăzut în proiectul iniţial, deoarece atunci, în 2006, era soluţia cea mai potrivită luminotehnic, consumul se va reduce de la 200 kw/h la 50 kw/h, aceasta însemnînd că în cele 300 de zile (s-a avut în atenţie că muzeele sunt închise lunea şi în zilele oficiale de sărbători) cît vor funcţiona led-urile, timp de 8 ore pe zi, costurile se vor ridica la 36.000 euro pe an, cu 41.000 euro mai puţin decît ar fi costat cu becuri incandescente. (...) Costurile estimate la căldură se ridică la 156.000 euro pe an. Făcînd totalul (iluminat şi energie termică) suma ar fi de 192.000 euro pe an. Pentru a fi mai clar, sumele pentru întreţinere (77.225 euro) şi chirie (179.100 euro) plătite pe anul 2013 în Palatul baroc (sediul actual încă), au fost de 256.325 euro pe an", arată documentul.

Aurel Chiriac respinge şi critica adusă de primarul Ilie Bolojan, care a observat că în generosul sediu de la Garnizoană, diriguitorii Muzeului au proiectat şi 5 locuinţe, spunând că şi aceste investiţii vizează, de fapt, tot economisirea fondurilor: "MŢC a prevăzut 5 camere de oaspeţi, cum şi-au creat recent şi muzeele din Zalău sau Satu-Mare. Astfel, nu se mai cheltuiesc bani pe hoteluri. Deci facem economie!".

"Chiar nu are nevoie Oradea şi Bihorul de o ofertă culturală cît mai diversă şi pe măsura pretenţiilor unui oraş al vestului ce este şi poartă principală de intrare în România? Chiar trebuie să subsumăm faptul de cultură şi civilizaţie numai economicului, educaţia şi recreerea nu trebuie luate în considerare?", sunt întrebările retorice de final ale managerului Muzeului.

Citeşte pe aceeaşi temă: Încă o dată! Primarul va cere Consiliului Local să repună la vot vineri propunerea mutării Muzeului în incinta Cetăţii