După ce, aşa cum şi BIHOREANUL a arătat, închiderea robinetelor de apă termală din Băile Felix şi Băile 1 Mai au dus la creşterea nivelului apei în lacul Ochiul Mare din Rezervaţia Peţea, Muzeul Ţării Crişurilor, fost custode al ariei protejate, a reacţionat, luni, amintind că specialiştii acestei instituţii au atras atenţia de mult timp că forajele termale sunt vinovate pentru dispariţia speciilor endemice.

Un deceniu de neputinţă

Într-un comunicat intitulat "E trist că am avut dreptate!", semnat de conducerea Muzeului Ţării Crişurilor, instituţia face o recapitulare a demersurilor întreprinse în ultimul deceniu, pentru salvarea Rezervaţiei Peţea. MŢC reaminteşte că încă din decembrie 2011 a alarmat toţi factorii responsabili de gestionarea exploatării zăcământului geotermal Felix - 1 Mai asupra inactivării izvoarelor termale sublacustre, solicitând luarea de măsuri urgente cu privire la exploatarea apei geotermale.

În urma apelului muzeografilor, s-au constituit mai multe comisii de analiză, la nivel local şi ministerial. "La toate întâlnirile din aceste comisii, Muzeul Ţării Crişurilor a susţinut concluziile specialiştilor care au cercetat zăcământul geotermal în ultimii 50 de ani şi care au dovedit că exploatarea apei peste o anumită limită duce la secarea lacului Ochiul Mare. Din păcate, organele competente au luat în considerare doar părerea reprezentantului Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, care susţinea că exploatarea se face în limitele stabilite, iar cauza secării lacului e dată de secetă, de colmatarea acestuia, de schimbările climatice şi de influenţa Lunii!", arată acum MŢC.

Muzeul a cerut ca ANRM să nu mai avizeze noi foraje de apă geotermală, dar fără folos. "În perioada 2012-2014 au mai fost aprobate încă 5 foraje, dintre care unul amplasat chiar în apropierea lacului şi care a dus la secarea totală a acestuia", arată acum muzeografii.

"Învinşi de sistem"

Specialiştii MŢC subliniază că dezastrul de la Peţea putea fi oprit de mult, amintind că, în august 2014, Corpul de Control al Ministerului Mediului a constatat că prin doar 8 foraje se extrage maximul admis pe zăcământ.

"Dacă mai adăugăm cele 11 foraje din Oradea (care extrag din acelaşi zăcământ!), încă 8 foraje (legale!) din staţiuni, fără să mai amintim de cele ilegale, se putea înţelege dimensiunea reală a dezastrului ecologic produs în Rezervaţia Naturală Pârâul Peţea, arie naturală protejată la nivel naţional şi european, inclusă în situl Natura 2000 Lacul Peţea", spune MŢC.

Muzeografii mai adaugă şi că, în ianuarie 2013, MŢC "a fost găsit ţap ispăşitor şi amendat, la solicitarea prefectului, pentru că nu a îmbrăţişat varianta oficială a "cauzelor naturale" ce ar fi dus la secarea lacului, fapt care ne-a determinat să renunţăm la custodie, simţindu-ne învinşi de sistem".

Încercări târzii

Chiar dacă închiderea celor două staţiuni, ca efect al ordonanţei militare, a dus la reactivarea izvoarelor termale sublacustre, muzeografii arată că răul este deja făcut, deoarece, fără apă în Ochiul Mare, speciile endemice - nufărul termal, melcul termal şi peştele roşioara lui Racoviţă - au dispărut.

"Fără speciile unice în lume, care îl populau şi care au dispărut pentru totdeauna, nu avem niciun motiv de bucurie. "Ce-ai omorât, omorât rămâne"! Iar încercările târzii de acum nu vor putea salva habitatul acvatic termal fără un control strict al exploatării apei termale şi nu vor putea readuce la viaţă unele dintre speciile dispărute din lac. Cu excepţia nufărului", se mai arată în comunicatul MŢC.

ANANP mai studiază...

Pe de altă parte, într-un răspuns transmis luni, în urma unei solicitări făcute de BIHOREANUL la începutul lunii aprilie, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, care acum deţine custodia tuturor rezervaţiilor din ţară, confirmă că lacul Ochiul Mare a reînviat în ultima lună.

"Creşterea apei s-a produs odată cu închiderea robinetelor de apă termală - folosită atât pentru turism balnear cât şi pentru încălzire - după intrarea în vigoare a ordonanţei militare nr. 1 din data de 18 martie 2020. În prezent, nivelul apei este cu 10 cm peste cel normal, temperatura ridicându-se la 27-28 grade Celsius", a transmis ANANP.

Întrebată care este strategia sa privind această rezervaţie, ANANP a comunicat că a încheiat un acord de parteneriat cu Institutul de Cercetări al Universităţii Bucureşti, "în vederea implementării măsurilor active de conservare din planul de management". Care sunt aceste măsuri, Agenţia nu mai precizează.

Citeşte pe această temă şi articolul: Ce înseamnă închiderea robinetelor de apă termală: Lacul Ochiul Mare, din Băile 1 Mai, s-a umplut cu apă