Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri, noua conducere a Colegiului Medicilor Dentişti Bihor a anunţat că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă organizaţia judeţeană este migrarea medicilor.

"În prezent, CMD Bihor numără 637 de membri activi (n.r. aproximativ 70% profesează în mediul urban) dar din păcate foarte mulţi aleg să trateze sănătatea buco-dentară în alte ţări. În ultimele 6 luni 30 de dentişti au plecat în străinătate", a anunţat medicul Alin Şandru (foto), preşedintele CMD Bihor.

Exodul medicilor

Potrivit dr. Jankay Oana, directorul Departamentului Acreditări-Avizări din cadrul CMD Bihor, fenomenul este în continuă creştere. "Anii trecuţi, de pildă, au plecat în jur de 60 de oameni, acum numai în ultima jumătate de an au plecat deja 30", a explicat Jankay.

La rândul său, vicepreşedintele CMD Bihor Dan Florin Bonta, a afirmat că unul dintre motivle emigrării îl reprezintă faptul că practic stomatologii tineri, proaspeţi absolvenţi, nu reuşesc să se integreze pe piaţă. El a spus că, datorită numărului mare de absolvenţi de Stomatologie care ies de pe băncile facultăţii de Medicină, "există un proces de saturaţie", iar ca atare veniturile acestora sunt mici.

"Acest fapt determină exodul colegilor spre alte ţări vestice, unde nivelul de trai este mult mai mare şi se câştigă mult mai bine. Vom încerca să îi apropiem pe cei mai tineri de noi, să îi sprijinim, să le punem la dispoziţie proiecte de perfecţionare continuă, dar şi altele, desfăşurate din fonduri europene", a spus Bonta.

CAS, veriga slabă

Adina Tucudean.jpgUn alt motiv pentru care stomatologii aleg să plece este nedecontarea de către CAS a serviciilor prestate. Medicul Adina Ţucudean (foto), directorul Departamentului Asigurări şi probleme economico-sociale din cadrul CMD Bihor, a spus că, la fel ca peste tot în ţară, relaţia dentiştilor cu CAS este "deficitară", din cauza tarifelor stabilite de casă pentru prestările de servicii.

"De exemplu, pentru o extracţie, casa dă aproximativ 14 lei. Dar de această sumă nu se poate efectua o extracţie nici măcar în condiţiile minime de dotare a unui cabinet. În general, o extracţie costă 80-85 de lei. Dar cine face pentru preţuri mai mici de 75 de lei o face în condiţii deficitare, ori nu sterilizează cum trebuie aparatele, ori o face în condiţii îndoielnice şi practic, lucrează pe gratis", a precizat Ţucudean, adăugând că nivelul de decontare a serviciilor a rămas la nivelul anilor 2004.

Iar în condiţiile în care plafoanele stabilite de CAS nu vin în ajutorul medicilor, dorinţa acestora de a pleca în alte ţări este fundamentată. "Contractele se încheie pe sume foarte mici. De pildă un medic care are contract de 34 de ore pe săptămână primeşte de la CAS aproximativ 600 de lei. De obicei orientăm aceste plafoane către pacienţii sub 18 ani, pentru că ceilalţi mai au venituri. Dar banii nu ne ajung şi de aceea pacienţii trebuie să îşi plătească tratamentul", a spus doctoriţa.

Mai mult decât atât, în loc să sprijine medicii, CAS a impus încă o evaluare anuală, care va costa 1.000 lei pe an. "Ne aşteptăm ca tarifele să crească din nou şi nu avem ce face. Regulile se fac la Bucureşti", a mai spus medicul.