La mijlocul acestei luni, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a anunţat că de la 1 octombrie a renunţat la organizarea judeţeană a unităţilor teritoriale, înfiinţând 11 direcţii regionale de informaţii (DRI), cu competenţe legale pe zona mai multor judeţe.

11 în loc de 42

Astfel, în locul celor 42 unităţi judeţene, de la mijlocul lunii octombrie funcţionează câte două direcţii regionale în Transilvania şi Moldova şi câte una în Bucureşti, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Centru (Braşov), Banat şi Maramureş.

SRI susţine că acest concept de organizare a fost atent testat înainte de a fi implementat. “Soluţia reorganizării a fost validată în cadrul unui proces de testare în format pilot ce a avut loc pe parcursul anului 2018. Prezenţa şi îndeplinirea misiunilor Serviciului vor fi asigurate în continuare pe întreg teritoriul României, noul format fiind menit să ofere cadrul instituţional pentru adaptarea activităţii SRI la dinamica ameninţărilor actuale. De asemenea, un obiectiv important al reorganizării în format regional este reprezentat de optimizarea fluxurilor de informare către beneficiarii legali”, a explicat SRI într-un comunicat.

„Frăţiile” judeţene

Un fost director al SRI, Costin Georgescu, citat de adevarul.ro, consideră că regionalizarea activităţii este benefică pe mai multe planuri.

“În primul rând, baronii locali nu sunt prea veseli după această reorganizare, pentru că ei vor să aibă oamenii lor în direcţiile locale ale serviciilor ca să poată ţine totul sub control. Acest lucru nu se mai întâmplă în prezent. Practic, prin această reorganizare, conducerea SRI le-a dat o lovitură acestor baroni, a creat o armă împotriva acestor potentaţi locali”.

Flux mai rapid al informaţiilor

Pe de altă parte, fostul director SRI spune că acest tip de organizare seamănă cu cea a FBI. “Şi acolo există nişte unităţi regionale şi numai informaţiile de impact naţional se raportează la sediul central”, precizează expertul.

Georgescu spune că în acest fel fluxul informativ va fi mai rapid, iar serviciul va face şi economii. “Informaţiile vor ajunge în timp real la factorii de decizie din zonă pentru că nu vor mai face drumul până la Bucureşti şi înapoi. Apoi, se micşorează aparatul administrativ. De exemplu, într-o direcţie regională va exista numai un serviciu financiar, în loc de trei sau patru câte existau până acum, câte unul pentru fiecare judeţ”, a subliniat fostul director al SRI.

Cele 11 direcţii regionale

• DRI Transilvania Vest, cu competenţe în judeţele Cluj (sediu principal), Bihor şi Sălaj;

• DRI Banat, cu competenţe în judeţele Timiş (sediu principal), Arad şi Caraş-Severin;

• DRI Maramureş, cu competenţe în judeţele Maramureş (sediu principal), Satu-Mare şi Bistriţa-Năsăud

• DRI Moldova Nord, cu competenţe în judeţele Iaşi (sediu principal), Botoşani, Neamţ, Suceava şi Vaslui;

• DRI Moldova Sud, cu competenţe în judeţele Galaţi (sediu principal), Bacău, Brăila, Buzău şi Vrancea;

• DRI Dobrogea, cu competenţe în judeţele Constanţa (sediu principal), Călăraşi, Ialomiţa şi Tulcea;

• DRI Bucureşti, cu competenţe în municipiul Bucureşti (sediu principal), judeţele Ilfov şi Giurgiu;

• DRI Muntenia, cu competenţe în judeţele Prahova (sediu principal), Argeş, Dâmboviţa şi Teleorman;

• DRI Oltenia, cu competenţe în judeţele Dolj (sediu principal), Gorj, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea;

• DRI Centru, cu competenţe în judeţele Braşov (sediu principal), Covasna, Harghita şi Mureş;

• DRI Transilvania Sud, cu competenţe în judeţele Sibiu (sediu principal), Alba şi Hunedoara.