Președintele Nicușor Dan a sesizat, luni, Curtea Constituțională în privința noii legi a integrității, contestând obligația impusă soților și partenerilor de viață ai unor demnitari de a depune declarații de avere și de interese, precum și prevederea care poate duce la încetarea unor mandate aflate deja în exercitare, inclusiv cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Șeful statului susține că Parlamentul a introdus prevederi „arbitrare și flagrant neconstituționale”.
Administrația Prezidențială a subliniat, în comunicatul transmis luni, că actualizarea legislației privind integritatea este necesară, inclusiv pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR, dar consideră că forma votată de Parlament riscă să compromită chiar scopul declarat al legii.
„Avem nevoie de mai multă transparență și credibilitate în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, iar România și-a asumat acest angajament ca jalon în PNRR. Dar un obiectiv legitim nu poate justifica introducerea unor prevederi arbitrare și flagrant neconstituționale, care ar sabota tocmai scopul urmărit”, a transmis instituția.
Obligații pentru partenerii demnitarilor
Una dintre prevederile contestate extinde obligația de a depune declarații de avere și de interese de la titularul funcției publice la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Potrivit Președinției, textul transferă o răspundere specifică demnitarilor asupra unor persoane care nu ocupă funcții publice. „Extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra unor persoane pentru simpla lor legătură afectivă cu un demnitar reprezintă o formă agravată a viciului de constituționalitate deja constatat de Curte în 2025, pentru că se extinde o răspundere specifică demnitarilor asupra unor persoane care nu dețin nicio funcție publică și nu exercită nicio prerogativă de autoritate”, se arată în comunicat.
Șeful statului contestă și lipsa unei definiții juridice clare a relației vizate de lege. Formularea „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este, potrivit Președinției, „lipsită de orice reper obiectiv și conduce la o posibilă aplicare inegală, bazată pe aprecieri subiective”.
„Publicarea averii partenerilor de viață poate fi o decizie personală, așa cum Președintele României și doamna Mirabela Grădinaru au considerat că este firesc. Însă introducerea unei prevederi legislative în acest sens nu se poate face dacă nu sunt respectate niște criterii care să o facă aplicabilă”, a mai transmis Administrația Prezidențială.
Ce venituri a publicat Mirabela Grădinaru
Nicușor Dan și partenera sa, Mirabela Grădinaru, au decis, de altfel, să publice voluntar declarațiile acesteia de avere și de interese pe site-ul Administrației Prezidențiale, pe 5 august, „în spiritul transparenței și pentru a înlătura orice speculații”.
Potrivit documentelor, Mirabela Grădinaru a încasat în 2025 venituri salariale de 158.360 de lei de la Automobile-Dacia SA. Ea a declarat, între altele, un teren intravilan de 1.152 de metri pătrați în Moara Vlăsiei, cote-părți din terenuri și din două case moștenite în județul Vaslui, precum și două autoturisme: un Renault Clio din 2016 și un Opel Vectra din 1992.
În declarație mai apar acțiuni Renault în valoare de aproximativ 4.000 de euro, un împrumut de 116.563,42 lei acordat Asociației S.O.S. Orașul și două credite la ING Bank, scadente în 2026, de 1.760,18 lei, respectiv 50.000 de lei. În declarația de interese, Grădinaru a menționat că este președinta Asociației S.O.S. Orașul și acționar la Renault.
Prevederea care l-ar lăsa fără mandat pe Dominic Fritz
Nicușor Dan contestă și modificarea referitoare la interdicția de trei ani aplicată persoanelor declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese. În forma adoptată, legea poate determina încetarea automată a unui mandat aflat în desfășurare, inclusiv pentru constatări definitive anterioare intrării sale în vigoare.
Prevederea, introdusă de PSD și numită în presă „amendamentul Fritz”, îl poate afecta pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind un conflict de interese administrativ.
„Această prevedere încalcă principiul neretroactivității prevăzut în Constituție, conform căruia acțiunea unei noi legi se aplică exclusiv în viitor. În plus, pentru funcțiile obținute în urma unui scrutin, sancțiunea anulează retroactiv voința suverană a cetățenilor, care a fost exprimată în acord cu regulile valabile la data alegerilor electorale”, argumentează Președinția.
Șeful statului consideră că România are nevoie de „o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale, care riscă să fie desființat mai târziu și să creeze un vid legislativ în zona integrității”.
O altă sesizare, deja programată la CCR
Legea a fost adoptată de Senat, în calitate de cameră decizională, pe 5 august, cu 104 voturi „pentru”, opt „împotrivă” și șapte abțineri.
Anterior demersului președintelui, 27 de senatori, inclusiv din USR și PNL, au contestat la CCR aceleași prevederi. Curtea a programat judecarea acelei sesizări pentru 12 august.
Noua lege încearcă să refacă sistemul declarațiilor de avere după ce, în mai 2025, CCR a decis că declarantul nu poate răspunde pentru informațiile privind averea soțului sau a copiilor și că publicarea integrală online a declarațiilor reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată. Obligația de depunere la ANI nu a fost însă eliminată.
Actul normativ reprezintă jalonul 431 din PNRR, de care este legată o plată de aproximativ 770 de milioane de euro. Pentru îndeplinirea jalonului, legislația trebuie să intre în vigoare până la 31 august 2026.