- La o lună după demiterea guvernului Ilie Bolojan, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat joi seară că-l desemnează premier pe Eugen Tomac, lider PMP și consilier onorific al șefului statului
- „Bună seara. Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul din poziția de prim-ministru”, a anunțat joi Nicușor Dan, de la Palatul Cotroceni, fiind însoțit de acesta din urmă
- Șeful statului a descris contextul politic tensionat din România și a mai spus că singura soluție este „un prim-ministru independent de partidele din Parlament”
Situația României, mai bună decât în 2025
După anunț, Nicușor Dan a făcut o prezentare a situației politice și guvernamentale din România, începând cu alegerile din 2025, care au dus la formarea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, dar a punctat și ruperea acesteia.
Șeful statului a spus că „imaginea externă a României și încrederea partenerilor în România sunt mult mai bune decât în urmă cu un an, iar situația financiară a României este mai bună decât în urmă cu un an”.
Totuși, a spus că tensiunile apărute între partidele de guvernământ au făcut ca „din păcate, pentru mulți politicieni, să prevaleze interesul de partid”.
„Cine e de vină că această coaliție a funcționat așa cum a funcționat? E foarte bine că am avut această dezbatere amplă în societate, pentru că asta e democrația. Oamenii evaluează, dezbat și își fac o opinie, o percepție despre ce au făcut partidele care le-au cerut sau cărora le-au dat votul. Și, desigur, această dezbatere va continua”, a spus Nicușor Dan.
Din nou, președintele nu a menționat numele premierului demis Ilie Bolojan și nici al altor lideri politici implicați în această criză.

Inquam Photos / George Călin
„O persoană independentă”
Liderul de la Cotroceni a susținut că „în momentul acesta, e important să vedem viitorul mai mult decât ce s-a întâmplat până acum”.
„Și, pentru că partidele nu se înțeleg între ele, singura soluție posibilă este un prim-ministru care să fie independent de partidele din Parlament, care să reușească, prin discuții individuale cu fiecare dintre aceste partide, să ducă România în direcția în care o doresc românii. Asta înseamnă direcție pro-occidentală. Asta înseamnă păstrarea stabilității financiare și aici avem finalizarea cât mai bună a PNRR-ului până la sfârșit de august și definirea bugetului pe 2027. Românii își doresc reforma instituțiilor statului. Românii își doresc digitalizare și, evident, românii își doresc limitarea corupției”, a mai afirmat Nicușor Dan.
Despre Eugen Tomac, a spus: „Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament, dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare dintre partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide pe multe probleme și pentru asta e nevoie de experiență politică”.
Nicușor Dan a caracterizat decizia sa de a-l nominaliza pe Eugen Tomac drept „un act de responsabilitate din partea mea”. „Și aștept aceeași responsabilitate de la partidele politice. Iar Eugen Tomac are și independența, are și experiența și are și valorile care îl definesc pentru poziția de prim-ministru”, a încheiat șeful statului.
Pentru a fi învestit, cabinetul Eugen Tomac va trebui să adune 233 de voturi din partea deputaților și senatorilor din Parlamentul României.
Tomac: „Cunosc așteptările românilor”
În prima sa declarație din postura de premier desemnat, Eugen Tomac a spus că primește încrederea acordată „cu recunoștință și cu gândul la toți cetățenii României”.
„Înțeleg din plin contextul dificil prin care trecem. Cunosc așteptările românilor și sunt conștient de provocările pe care trebuie să le depășim împreună. Viziunea mea este clară. România se află într-un moment care cere, înainte de orice, responsabilitate. Doar așa putem oferi României direcția clară de care avem nevoie. Spun responsabilitate pentru că este temelia pe care se construiește totul. Doar așa investițiile vor continua să vină în țara noastră, reformele vor aduce rezultate, iar instituțiile statului vor recâștiga încrederea cetățenilor pentru care lucrează”, a afirmat liderul PMP.

Inquam Photos / George Călin
Guvern „tehnic, nu politic”
El a descris guvernul pe care își propune să-l formeze drept unul „tehnic, nu politic”.
„În acest spirit, îmi asum cu bună-credință această misiune de a propune țării o echipă guvernamentală profesionistă, care să muncească pentru cetățeni. Îmi doresc, așadar, să găsesc deschidere și un dialog sincer din partea tuturor forțelor politice democratice și pro-occidentale din Parlament, pentru a învesti un guvern care va avea o singură agendă: binele comun al cetățenilor României. (...) Voi prezenta Parlamentului României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, a spus Eugen Tomac.
El a adăugat că va „menține” direcția trasată de Nicușor Dan, „de apartenență la familia europeană, de consolidare a parteneriatului strategic cu Statele Unite, a relației noastre transatlantice în ansamblu”.
„Vă asigur, domnule președinte, că echipa pe care o voi forma și pentru care voi cere votul Parlamentului va acționa cu maximă responsabilitate față de bugetul public și va respecta absolut toate angajamentele asumate de România în relația cu partenerii noștri internaționali și, evident, cetățeanul va fi așezat în centrul fiecărui efort”, a încheiat premierul desemnat.
Cine este Eugen Tomac
Născut în 1981 în regiunea Odessa, în fosta RSS Ucraineană, Tomac a venit în România la 17 ani, printr-un program de burse al Guvernului destinat etnicilor români din jurul granițelor, arată Hotnews.ro.
A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București și și-a început cariera ca jurnalist, colaborând cu publicații și instituții media precum Ziua, Radio România Cultural, TVR și revista „Magazin Istoric”.
În politică, Tomac a fost apropiat al fostului președinte Traian Băsescu, amintește aceeași sursă.
Între 2012 și 2019 a fost deputat în Parlamentul României, iar din 2019 este europarlamentar, aflat la al doilea mandat. În Parlamentul European face parte din grupul Renew Europe și activează în mai multe comisii și delegații, inclusiv în cele care vizează cultura, ocuparea forței de muncă și relația UE–Republica Moldova.