Președintele Nicușor Dan a fost întrebat marți seara, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, de ce niciun reprezentant al instituțiilor statului care au trimis persoane vulnerabile în așezămintele familiei Pașca din Bihor nu apare printre inculpații din dosarul DIICOT în care aceasta este acuzată de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat.
Șeful statului a răspuns că ancheta nu este finalizată și că, potrivit informațiilor de care dispune, investigațiile continuă cu privire la mai multe persoane și posibile infracțiuni.
Nicușor Dan: „Investigațiile continuă”
Întrebarea a fost adresată în cadrul conferinței de presă susținute marți, 10 noiembrie, în care președintele a fost chestionat și pe alte teme legate de justiție, între care activitatea șefilor de parchete, prescripția dosarelor de corupție și problemele din sistemul judiciar.
Jurnalista a adus în discuție cazul familiei Pașca, arătând că persoanele vulnerabile găzduite în așezămintele acesteia au fost trimise, în numeroase situații, chiar de instituții publice. „Avem o familie acuzată de trafic de persoane, traficul de persoane presupunând și racolarea, însă familia Pașca nu racola pe nimeni. Instituțiile statului îi trimiteau oameni”, a afirmat jurnalista.
Aceasta a continuat: „Cum vedeți faptul că niciun reprezentant al unei autorități a statului – DGASPC-uri, primării, consilii județene – care trimiteau oameni familiei Pașca nu apare ca inculpat într-un dosar? Sunt furnizori de persoane traficate”.
În răspunsul său, Nicușor Dan a precizat că dosarul nu este finalizat și că, potrivit informațiilor de care dispune, investigațiile continuă. „În ceea ce privește dosarul DIICOT-Pașca, el nu este finalizat. A fost făcută o primă acuzație față de un număr de persoane, dar investigațiile continuă, din informațiile pe care le am, față de mai multe persoane și față de mai multe posibile infracțiuni”, a declarat președintele.
Șeful statului nu a oferit însă detalii despre persoanele vizate în continuare de anchetă și nici nu a precizat dacă acestea provin din instituțiile publice care au direcționat beneficiari către așezămintele familiei Pașca.
Dosarul DIICOT, încă în anchetă
După cum BIHOREANUL a relatat, dosarul a fost deschis în urma descinderilor efectuate de DIICOT pe 30 iunie 2026, la imobilele în care familia Pașca găzduia persoane vulnerabile, multe dintre ele fără adăpost sau cu afecțiuni psihice.
Anchetatorii au identificat 409 persoane, care au fost preluate din așezăminte și relocate în centre sociale și unități medicale din țară. Procurorii au formulat acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane, susținând că persoanele găzduite ar fi fost exploatate pentru obținerea unor beneficii materiale.
Viorel Pașca, soția sa, trei dintre fiii lor și o colaboratoare au fost reținuți inițial de DIICOT, însă propunerea de arestare preventivă a fost respinsă. Pe 13 iulie, Curtea de Apel București a dispus definitiv ca aceștia să fie cercetați în libertate, fără control judiciar, apreciind că probele prezentate de procurori nu justificau măsurile preventive solicitate.
Ulterior, pe 14 august, Tribunalul Bihor a dispus definitiv și ridicarea sechestrelor instituite de DIICOT asupra bunurilor și banilor familiei Pașca și ai altor persoane vizate de măsurile asigurătorii.
Aceste hotărâri nu au închis însă dosarul penal, care nu a fost trimis în judecată.
Instituțiile continuă să-i trimită oameni
BIHOREANUL a scris luni că persoane vulnerabile continuă să ajungă la Viorel Pașca, unele fiind aduse sau trimise, potrivit acestuia, chiar de instituții publice.
Pașca a relatat că, în ultimele săptămâni, la poarta sa au ajuns persoane fără adăpost inclusiv din Sălard și Curtea de Argeș, transportate de reprezentanți ai primăriilor. El a declarat că a sesizat mai multe autorități, inclusiv Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății, cerând soluții pentru oamenii fără adăpost care ajung în continuare la el.
Bărbatul susține că instituțiile statului i-au trimis beneficiari timp de peste 20 de ani, deși așezămintele sale nu funcționau ca servicii sociale licențiate.