După o investiţie de 15 milioane de euro, fabrica de ciment Holcim Aleşd este alimentată parţial şi cu energie verde. În prezenţa unor oficiali din Bucureşti şi din Oradea, reprezentanţii companiei au inaugurat, marţi, Instalaţia de Recuperare a Energiei Termice Reziduale (acronim WHR), un sistem prin care căldura rezultată în urma procesului de producere a cimentului este transformată în energie electrică.
La eveniment au luat parte numeroşi oficiali, printre care Jean-Hubert Lebet, ambasadorul Confederaţiei Elveţiene la Bucureşti, Marcel Popa, secretar de stat în cadrul Departamentului de Energie, Mariana Voicu, director în cadrul Ministerului Economiei, Simona Ghiţă, director în cadrul Ministerului Mediului, deputatul de Suceava Radu Surugiu, prefectul Claudiu Pop, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, vicepreşedintele Ioan Mang, primari bihoreni, dar şi o seamă de jurnalişti.
O fabrică "verde"
În debutul evenimentului, directorul Holcim România, Daniel Bach, a prezentat activitatea companiei, tehnologia transformării pietrelor zdrobite în ciment, dar şi proiectele conexe ale companiei, precum Şcoala de Tehnicieni în Industria Cimentului înfiinţată în Aleşd ori donaţiile făcute comunităţii locale.
Bach a prezentat şi investiţiile făcute în fabrica din Aleşd, astfel încât să fie cât mai prietenoasă cu mediul, investiţii ce ţin de monitorizarea continuă a emisiilor de praf, filtrele performante ori co-procesarea unor combustibili alternativi. Mai precis, Holcim Aleşd arde anvelope uzate, deşeuri municipale şi reziduuri de şlam petrolier pentru producerea cimentului. Evident, tema principală a prezentării a fost noua instalaţie care produce 15% din curentul necesar fabricii.
Gunoaie "cimentate"
Cei prezenţi au făcut un tur al fabricii, ca să vadă cum funcţionează instalaţia de producere a curentului, dar şi întreaga fabrică Holcim. "Sistemul WHR este un exemplu de instalaţie unică în Europa, pentru că foloseşte două fluide diferite, ulei termic şi apă supraîncălzită, în vederea recuperării căldurii reziduale din procesul de fabricaţie a cimentului", au arătat reprezentanţii Holcim. Tot procesul se petrece într-un sistem cu turbină şi generator, complet automatizat şi care are o capacitate de producţie de 4MW.
De asemenea, vizitatorii au văzut şi cum ajung anvelopele ori deşeurile municipale în cuptoarele fabricii de ciment. "Deşeurile provin din 4 judeţe: Bihor, Satu Mare, Timiş şi Arad. Sunt deşeuri menajere casnice şi industriale", a explicat Csibi Attila, reprezentant Ecovalor, organizaţie parte din compania Holcim care răspunde de combustibilii alternativi. Din Bihor, Ecovalor ia gunoaie de la staţiile de sortare din Oradea şi Aleşd, le toacă mărunt, iar apoi le arde. "Din Oradea folosim circa 100 de tone lunar, iar cantitatea este în creştere", a precizat Csibi.
Inedit este că, spre deosebire de incineratoarele clasice, cenuşa rezultată în cuptoarele Holcim nu reprezintă un deşeu. Asta pentru că laboratoarele fabricii permit arderea doar a combustibililor clasici ori alternativi, a căror cenuşă se încadrează în parametrii producţiei de ciment, astfel că cenuşa rezultată face parte integrantă din procesul de producţie.
Două of-uri
Deşi produce energie electrică "verde", adică dintr-o resursă ce altfel s-ar epuiza, compania Holcim este obligată să achiziţioneze aşa-numitele certificate verzi, un punct atins de Bach în prezentarea de marţi, în speranţa că oficialii prezenţi îi vor înţelege mesajul. "Nu ardem niciun fel de combustibil adiţional în producerea energiei. Nu înţelegem de ce trebuie să fim pedepsiţi să cumpărăm certificate verzi", a precizat Bach.
În acelaşi timp, reprezentanţii Holcim au mai solicitat autorităţilor sprijin în instituirea unui impozit pentru depozitarea deşeurilor la halde, aşa cum există în vestul Europei, ceea ce ar facilita companiei achiziţia de deşeuri pe care să le ardă în producţie.