Compania sârbească NIS Petrol, parte a grupului Gazprom, poate începe prospecţiunile pentru identificarea zăcămintelor de hidrocarburi din subsolul Bihorului şi în ariile protejate din judeţ.
Concesionară a perimetrelor EX-2 Tria şi EX-3 Băile Felix, în luna august a anului trecut NIS a cerut şi a obţinut un acord pentru demararea prospecţiunilor, dar nu şi pentru ariile protejate care se suprapun perimetrelor petroliere.
În EX-3 Băile Felix, din suprafaţa totală de 233 de kilometri pătraţi, 99 kmp sunt pe teritoriul ariilor ROSCI 0104 Lunca inferioară a Crişului Repede, ROSPA 0103 Valea Alceului şi ROSCI 0025 Cefa. Pentru a putea face prospecţiuni aici, NIS Petrol a solicitat acum acordul custozilor, asociaţiile Aqua Crisius şi Milvus, care au avizat favorabil proiectul.
În acest context, şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor a decis, pe 22 ianuarie, că proiectul sârbilor poate continua, stabilind că prospecţiunile seismice nu se supun evaluării de mediu. Asta înseamnă că NIS poate să demareze lucrările de prospecţiune seismică, dar fără foraje.
De altfel, în proiectul depus la APM Bihor, NIS şi-a asumat să utilizeze metoda Vibroseis, care înseamnă că "un impuls (semnal seismic) de foarte mică intensitate, se generează prin intermediul unui utilaj denumit Vibrotech şi va parcurge subsolul până la obiectivul geologic prospectat, aflat la mare adâncime, de unde prin reflexie va reveni şi va fi recepţionat până la o depărtare de 10.000 m de locul generării". Lucrările sunt tranzitorii, utilajele parcurg circa 7-10 km/zi.
Potrivit directorului APM Bihor, Sanda Mercea, altfel va sta situaţia dacă NIS Petrol va dori să facă şi lucrări de foraj. "Dacă se va ajunge la explorări şi se vor face foraje, atunci se va impune procedura completă de acord de mediu, care presupune inclusiv dezbatere publică", a declarat Mercea, marţi, pentru BIHOREANUL.
În acelaşi timp, NIS Petrol şi Primăria Oradea continuă demersurile pentru ca Guvernul să elimine din acordul petrolier pentru EX-3 Băile Felix teritoriile primăriilor Sânmartin şi Oradea. La cererea primarului Ilie Bolojan, reprezentanţii companiei au acceptat să nu facă foraje pe teritoriile celor două localităţi, au obţinut şi acordul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, iar acum aşteaptă o Hotărâre de Guvern care să consfinţească acest lucru.
Tentativă eşuată
Compania sârbească NIS Petrol, subsidiară a gigantului rus Gazprom, a mai încercat să prospecteze perimetrele concesionate în Bihor în toamna anului 2013. A reziliat însă contractul cu firma angajată pentru asta, deoarece Acoustic Geophysical Services n-a reuşit să obţină avizele necesare. La acea vreme, perimetrele se suprapuneau cu unele arii protejate din Bihor. Între timp, NIS a redesenat perimetrele de lucru şi a schimbat şi firma de prospecţiuni, acum lucrând cu Naftagas Oilfield Services.
Controversa cea mai mare în privinţa NIS Petrol în Bihor este legată de hidrocarburile pe care aceasta le caută. În timp ce bihorenii se tem că sârbii patronaţi de ruşi vor să fractureze hidraulic judeţul, în căutare de gaze de şist, NIS Petrol a precizat în mai multe rânduri că este interesată exclusiv de hidrocarburi convenţionale, adică petrol, şi nu de gaze de şist.
Citeşte pe această temă şi articolul: