În materia protejării mediului, Noul Cod Penal, în vigoare de la 1 februarie 2014, nu modifică modul de incriminare a infracţiunilor care atentează la un mediu sănătos, stabilit prin reglementările de bază: Legea mediului, Legea ariilor naturale protejate, Legea apelor şi Legea minelor.
Există totuşi o modificare de esenţă ce priveşte atribuţiile organelor de constatare (art. 61 Noul Cod de procedură penală), care arată că ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, acestea sunt obligate să întocmească un proces verbal despre cele constatate. Discutăm aici de atribuţii lărgite şi ale organelor cu competenţe în materia protejării mediului, gen Garda de Mediu, inspectorii Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, ai Administraţiilor Apelor Române ori custozii ariilor protejate.
Toate aceste organe, care până acum puteau doar să dea un telefon Poliţiei sau Jandarmeriei, din acest moment pot să ia măsuri de conservare a locului săvârşirii infracţiunii, de ridicare şi conservare a mijloacelor de probă şi chiar să realizeze percheziţii corporale sau ale vehiculelor, să-l prindă pe făptuitor şi să-l prezinte organelor de urmărire penală, în cazul infracţiunilor flagrante.
În plus, actele întocmite de către aceste organe constituie automat acte de sesizare a organelor de urmărire penală şi se înaintează de îndată Poliţiei şi Parchetului. Mai mult, conform articolului 267 din Codul Penal, persoanele sus amintite, funcţionari publici sau persoane asimilate acestora, comit chiar o infracţiune dacă omit să sesizeze organele de urmărire penală. Au deci nu doar drepturi, ci şi obligaţii sporite. În beneficiul unui mediu mai sănătos...
Cristian Rusu
avocat