Printr-o decizie din 28 februarie 2017, publicată recent în Monitorul Oficial, Curtea Constituţională a decis că soluţia legislativă care exclude obligaţia informării suspectului/inculpatului despre schimbarea încadrării juridice este neconstituţională.

În motivarea deciziei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea arată că, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, furnizarea de informaţii complete şi detaliate privind acuzaţiile împotriva unui suspect este o condiţie esenţială pentru a se asigura că procedurile sunt corecte. Amploarea acestor informaţii variază în funcţie de particularităţile fiecărei speţe, sens în care caracterul adecvat al acestora va fi apreciat în funcţie de respectarea cerinţelor art. 6 paragraful 1 şi 3 lit. a) din Convenţie, potrivit cărora oricare acuzat trebuie să beneficieze de timpul şi înlesnirile necesare în vederea pregătirii apărării.

De aceea, oricărui acuzat trebuie să i se aducă la cunoştinţă, cu promptitudine şi în detaliu, atât cauza acuzaţiei respectiv faptele materiale pretinse împotriva lui, cât şi natura acuzaţiei, adică calificarea legală (încadrarea juridică) a acestor fapte materiale.

Cu toate că nici în vechiul cod de procedură penală nu exista obligativitatea încunoştiinţării suspectului despre schimbarea încadrării juridice, eventualele consecinţe în planul exercitării dreptului la apărare şi la un proces echitabil puteau fi remediate cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală, când procurorul, primind dosarul, îl chema pe învinuit/inculpat şi îi punea în vedere că are dreptul să ia cunoştinţă de întreg materialul de urmărire penală, arătându-i încadrarea juridică a faptei şi că are dreptul să formuleze cereri noi sau să facă declaraţii suplimentare.

De aceea, Curtea a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia organul judiciar care a dispus schimbarea încadrării juridice nu este obligat să-l informeze pe acuzat cu privire la aceasta încalcă prevederile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, precum şi articolul din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la dreptul acuzatului de a fi informat, în termenul cel mai scurt, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa.