Noile reglementări privind securitatea la incendiu au intrat în vigoare în România începând cu data de 9 mai. Normativul actualizat, care cuprinde aproape 700 de pagini, a fost aprobat prin ordin al ministrului bihorean al Dezvoltării, Cseke Attila, şi înlocuieşte vechile reguli din 1999, considerate învechite şi neadaptate realităţilor tehnice şi arhitecturale actuale.
Normativul P 118-1/2025 include şi face trimitere la mai multe standarde europene şi reglementări româneşti deja existente. Acestea acoperă tot ce ţine de siguranţa la incendiu, de la modul în care sunt testate materialele şi elementele de construcţie în caz de foc, până la proiectarea instalaţiilor şi a structurilor clădirilor.
Una dintre cele mai importante noutăţi este renunţarea la obligativitatea scărilor exterioare de evacuare pentru spitale şi alte clădiri publice, în favoarea unor soluţii mai eficiente. Noul normativ prevede folosirea lifturilor speciale pentru evacuare, cu surse proprii de alimentare cu energie electrică, dar şi amenajarea unor zone de siguranţă în interiorul clădirilor, în care persoanele cu mobilitate redusă să poată fi protejate până la evacuare.
Tot în sprijinul unei evacuări eficiente, documentul detaliază modul în care trebuie proiectate căile de evacuare, inclusiv coridoarele, holurile şi scările. Sunt explicate criteriile de calcul pentru stabilirea numărului necesar de ieşiri şi lăţimea acestora în funcţie de numărul de persoane care pot fi prezente simultan în clădire. Aceste date sunt esenţiale mai ales pentru săli aglomerate, hale industriale sau clădiri cu destinaţii mixte.
Sisteme moderne
Indiferent că vorbim de persoane fizice sau juridice, pentru clădirile noi, normativul impune dotarea cu sisteme moderne de detectare şi stingere a incendiilor. Spre exemplu, pot fi folosite echipamente montate în tavan sau în pardoseală, capabile să detecteze fumul şi să declanşeze automat stropirea cu apă sau cu alt agent de stingere. Aceste sisteme, comune în alte ţări europene, nu erau prevăzute în vechiul cadru normativ românesc.
Documentul aduce precizări importante și în ceea ce priveşte materialele de construcţie.
De exemplu, lemnul - recunoscut la nivel european ca material de construcţie regenerabil şi sustenabil - poate fi utilizat în siguranţă, dar doar în anumite condiţii tehnice care să asigure un comportament adecvat în caz de incendiu. De asemenea, sunt clarificate cerinţele privind finisajele interioare, cum ar fi cele aplicate pe pereţi, tavane sau pardoseli. Acestea trebuie să aibă o reacţie la foc corespunzătoare destinaţiei încăperii, astfel încât să nu contribuie la propagarea flăcărilor sau a fumului.
Un capitol important este dedicat controlului fumului şi al gazelor. Normativul impune instalarea de sisteme speciale de evacuare a fumului pentru a menţine vizibilitatea şi a proteja căile de evacuare. În unele clădiri, se recomandă utilizarea unor sisteme cu presiune diferenţială - adică ventilatoare care menţin presiunea în casa scării sau pe coridoare, astfel încât fumul să nu pătrundă în aceste spaţii esenţiale pentru salvare.
Pe lângă aceste măsuri, normativul stabileşte cerinţe clare pentru elementele de construcţie esenţiale, cum ar fi pereţii sau planşeele. Acestea trebuie să reziste un anumit timp la foc (de exemplu, 60, 90 sau 120 de minute), în funcţie de tipul clădirii şi de riscul de incendiu asociat.
Uşile utilizate în anumite zone ale clădirii trebuie să fie rezistente la foc şi să fie prevăzute cu mecanisme care asigură autoînchiderea în caz de incendiu, pentru a limita propagarea focului şi a fumului.
Reguli pentru clădiri deja consturite
Pentru construcţiile existente, normativul oferă o abordare flexibilă. Dacă se realizează doar reparaţii sau modernizări, elementele de construcţie pot respecta regulile în vigoare la data edificării clădirii. În schimb, instalaţiile pentru stingere sau alarmare trebuie aduse la zi. În cazul extinderilor, se aplică noile reguli. Atunci când anumite cerinţe nu pot fi respectate din motive tehnice sau arhitecturale, proiectanţii pot propune soluţii alternative (de exemplu, combinaţii de măsuri pasive şi active), dar acestea trebuie fundamentate printr-o expertiză tehnică.
Anexa 10 a normativului detaliază în mod special toate aceste situaţii pentru clădirile construite înainte de intrarea în vigoare a noilor reglementări. Sunt incluse tabele de echivalare între vechile clase de combustibilitate şi noile clase europene de reacţie la foc, precum şi dispoziţii specifice pentru spaţii de depozitare, camere tehnice, ascensoare, pereţi cortină, uşi antipanică şi altele.
"Prin acest normativ vom avea clădiri mai sigure, mai performante, atât în cazul clădirilor existente, cât şi în cazul clădirilor noi", a declarat anterior ministrul Cseke Attila.