„23 august era ziua de libertate. Mergeai într-adevăr şi defilai pentru conducători dar apoi nu mai lucrai la serviciu. Era ziua când puteai să faci ce vrei. Mă rog, ce se putea pe acea vreme. Era muzică peste tot. Dar nu aş vrea din nou vremurile acelea, oricum", a declarat Maria Lungu, de 71 de ani, din Focşani.
Dacă înainte de 1990, 23 august avea o semnificaţie amplă, în zilele noastre nu mai semnifică nimic. „Era într-adevăr ceva ziua aceea pe vremuri. Ne adunam cu toţii, defilam. Nu puteai să nu vii, că te obliga de la serviciu. Cu elevii se făceau repetiţii pe străzi sau în crâng o săptămână. Acum nu mai semnifică nimic. Atunci te lua de pe stradă şi te ducea la serviciu", a spus şi Ioan Dinu, de 58 de ani.
Pentru alţii, regimul comunist încă persistă. „Atunci cel puţin nu îţi lua din pensie. Noi am plătit pentru pensia asta şi acum o impozitează. În rest este la fel. Când era Gheorghiu Dej, umblam cu tablouri cu el, la Ceauşescu purtam tablouri cu chipul lui, la Băsescu facem ce zice el. E la fel, doar că omul este altul", a declarat un alt pensionar focşănean.
Totodată, acest 23 august e primul fără Gheorghe Apostol, omul căruia Ceauşescu i-a furat şefia ţării în 1965 şi care a decedat sâmbătă, la vârsta de 97 de ani. A fost iniţiatorul „Scrisorii celor şase", un document care a produs o fisură în Cortina de Fier. Comunist din 1928 (de la vârsta de 15 ani), Apostol a ratat în două rânduri întâlnirea cu istoria: în '65, când Ceauşescu l-a dat la o parte, şi apoi în '89, când Brucan a tras „Scrisoarea celor şase" pe turta sa.