Aşa cum arătam săptămâna trecută, amânarea aplicării pedepsei este o instituţie nouă în dreptul penal român, nefiind considerată condamnare potrivit noului cod penal. Spre deosebire de renunţarea la pedeapsă care se dispune fără a se institui obligaţii în sarcina autorului infracţiunii, amânarea aplicării pedepsei implică stabilirea unor obligaţii şi măsuri de supraveghere pe perioada termenului de supraveghere.
Termenul de supraveghere în cazul amânării aplicării pedepsei este întotdeauna de doi ani, pe când termenul de încercare în cazul pedepselor suspendate condiţionat potrivit vechiului cod care era variabil, 2 ani plus pedeapsa stabilită în concret.
Potrivit articolului 85 din Noul cod penal, pe durata termenului de supraveghere, persoana faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei trebuie să respecte, întotdeauna, următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În funcţie de fapta săvârşită, instanţa poate impune infractorului şi unele măsuri specifice cum ar fi: să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională; să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială; să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală; să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile; să nu comunice cu victima sau cu membrii de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori să nu se apropie de acestea; să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme; să nu ocupe sau să nu exercite funcţia, profesia, meseria ori activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii; să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanţei; să nu conducă anumite vehicule stabilite de instanţă.