Ministerul Muncii a finalizat proiectul unei noi legi a pensiilor, care a fost asumată prin PNRR. Una dintre cele mai importante reglementări vizează creșterea etapizată a vârstei de pensionare a femeilor la 65 de ani și a stagiului de cotizare, precum și posibilitatea continuării activității angajaților până la 70 de ani.
Proiectul conține însă numeroase alte noutăți, fiind mult mai orientat spre respectarea principiului contributivității: pensiile vor fi pe viitor, așadar, mai apropiate de contribuțiile plătite de angajați înaintea pensionării.
Egalizarea vârstei de pensionare
Draftul noii legi, obținut de Digi24.ro, arată că se va impune egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați, la 65 de ani, obiectiv asumat în PNRR, așa cum prevede articolul 47 al proiectului: „Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei”. Această prevedere va fi aplicată, însă, eșalonat, urmând să fie integral pusă în aplicare din anul 2035.
Stagiul minim de cotizare contributiv, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, va fi de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare contributiv de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Persoanele care vor dori să rămână în activitate și după vârsta standard de pensionare vor putea face acest lucru, cu acordul angajatorului, până la vârsta de 70 de ani, conform articolului 46: „Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie prevăzute la alin. (1) pot opta pentru menținerea în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.”
Femeile care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani vor beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare copil, astfel încât pentru creșterea a doi copii vârsta de pensionare se va reduce cu 1 an, pentru patru copii cu 2 ani, iar pentru șase copii cu 3 ani. De precizat că este vorba inclusiv despre creșterea unor copii adoptați.
Stimulent pentru prelungirea activității
O altă prevedere vizează acordarea unor „suplimente” la pensie peste stagiul de cotizare de 25 de ani, pentru a stimula prelungirea vieții profesionale.
Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate.
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumelor punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel: 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani; 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani; 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.
Aceste puncte se vor acorda doar pentru anii contributivi care nu se suprapun cu anii de pensie.
Pensia anticipată
Pensia anticipată va putea fi obținută cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare dacă angajatul a realizat cu 5 ani peste stagiul complet de cotizare, adică peste 35 de ani, rezultând că pensia anticipată va putea fi obținută dacă a muncit 40 de ani.
Pensia anticipată va fi penalizată pentru fiecare lună de anticipare cu: 0,4% dacă perioada de stagiu de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare contributiv este de până la 1 an, între un an și 2 ani penalizarea este de 0,35%, între 2 și 3 ani – 0,30%, între 3 și 4 ani – 0,25%, între 4 și 5 ani – 0,20%.
De precizat că la calcularea vechimii minime de 15 ani nu vor fi avute în vedere perioadele asimilate (facultate, armată), sporul de grupă (de 4 luni sau 6 luni la an), perioadele necontributive (de tipul: șomaj, anterior datei de 01 aprilie 2001, perioadă recunoscută în baza DL 118/1990 – deținuti politici, etc.).
Excepție o constituie perioada de maternitate/paternitate care va fi avută în vedere la calculul vechimii necesare pentru deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă.
Aceeași condiție (de vechime contributivă) va fi valabilă și pentru persoanele care vor accesa o pensie anticipată, în condițiile impuse prin noul proiect de lege (de minim 35 de ani contributivi – fie că vorbim de pensionare anticipată ca și categorie de pensie sau pensionare anticipată pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare, pentru condiții superioare de muncă).
Formula de calculare a pensiei
Cuantumul pensiei se va determina prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR), acesta reprezentând raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a proiectului de lege și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25.
La data intrării în vigoare, valoarea punctului de referință va fi de 81 lei, urmând să fie indexată anual, în luna ianuarie, corespunzător cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.
În anul 2024, valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% și este de 2.032 lei.
Vechimea în muncă
Sunt considerate perioade asimilate vechimii acele perioade în care asiguratul:
a) a urmat cursuri de zi sau cu frecvență ale învățământului universitar pe toată perioada de studii
b) a satisfăcut serviciul militar, a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale
c) a beneficiat după 1 ianuarie 2005 de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă sau boli profesionale
d) a beneficiat după 1 ianuarie 2006 de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani respectiv 7 ani.
Se redefinesc gradele de invaliditate
Draftul noii legi redefinește gradele de invaliditate în funcție de deficiența funcțională a persoanei (gravă, accentuată sau medie). Pentru oricare dintre gradele de invaliditate în funcție de natura afectării capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale.
În raport cu gradul de afectare a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizată de deficiența funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută;
b) de gradul II, caracterizată de deficiența funcțională accentuată și capacitate de autoservire păstrată parțial
c) de gradul III, caracterizată de deficiența funcțională medie și capacitatea de autoservire păstrată;
Pentru oricare dintre gradele de invaliditate, în funcție de natura afectării capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale.
De când va fi în vigoare
Per ansamblu, legea va intra în vigoare la data de 1 septembrie 2024, cu excepția articolului care prevede creșterea valorii punctului de referință la 81 lei și a majorării valorii punctului de pensie cu 13,8 %, la 2.032 lei. Acest articol va intra în vigoare din 1 ianuarie 2024.
La data intrării în vigoare a legii, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu noua valoare a punctului de referință, cu excepția pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001 care se recalculează conform art.153.
În cazul în care după recalculare rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se păstrează cuantumul avantajos.