Primăria revoluţionează din nou sistemul de salubritate din Oradea şi va dota cinci ţarcuri de gunoi cu un sistem de acces şi monitorizare care foloseşte inteligenţa artificială.

Concret, cei aproape 800 de oameni care locuiesc în blocurile Prima din Nufărul vor primi saci personalizaţi, cu coduri unice, fără de care uşile ţarcurilor nu se vor deschide. Astfel, se va putea monitoriza volumul de deşeuri produse în fiecare apartament.

În plus, camerele de filmat care vor fi montate vor sesiza de fiecare dată când uşa ţarcului rămâne deschisă sau când un cetăţean încearcă să intre cu mai mulţi saci decât a scanat la intrare, iar Poliţia Locală va putea identifica vinovatul şi, desigur, să-l amendeze.

Saci... codaţi

Proiectul pilot a fost anunţat luni de primarul Florin Birta şi de directoarea adjunctă a Direcţiei Tehnice, Adina Popa. Scopul lui este de a stimula colectarea separată a deşeurilor şi, totodată, de a rezolva nelămuririle pe care preşedinţii de asociaţii de proprietari din Oradea le-au avut, la începutul acestui an, când Primăria a vrut să implementeze în tot oraşul sistemul "plăteşti cât arunci", care presupunea ca fiecare asociaţie să achite o factură de salubritate conformă cu volumul deşeurilor generate. Preşedinţii s-au opus, spunând că nu vor putea distribui echitabil costurile între locatari, iar acum Primăria vine cu un răspuns.

Începând din 25 ianuarie, timp de trei luni, locatarii asociaţiei Cartier Prima (cu sediul pe strada Nucetului), vor experimenta plata în funcţie de volum, cu ajutorul unor saci de gunoi personalizaţi. Concret, fiecare apartament va primi saci în 4 culori, pentru fiecare tip de deşeu: galben pentru reciclabile (cu un volum de 60 litri fiecare), negru pentru reziduale (35 litri), maro pentru biodegradabile (25 litri) şi verzi pentru sticle (25 l). Fiecare sac va avea un cod unic RFID, care va conţine informaţii despre utilizator, adică apartamentul căruia i-a fost repartizat, tipul de deşeu pe care trebuie să-l conţină şi volumul.

Ca să intre în ţarcul cu containerele de gunoi, orădenii vor trebui să scaneze codul RFID la intrare. Codul va deschide doar incinta la care este arondat, aşadar un cetăţean din Nufărul, de exemplu, nu va putea deschide un ţarc din Rogerius.

Camere "smart"

Pe lângă accesul în ţarcuri condiţionat de sacii de gunoi, sistemul pe care îl testează Primăria mai cuprinde şi alte noutăţi: camere de filmat cu inteligenţă artificială şi o aplicaţie specială, folosită de asociaţia de proprietari şi de Primărie, unde se vor semnala aşa-numitele incidente, adică situaţii în care regulile sunt încălcate.

"Vom dota fiecare incintă cu o cameră de supraveghere video cu algoritmi ce vor anunţa automat un incident în momentul în care se detectează deşeuri aruncate necorespunzător sau o accesare necorespunzătoare a incintei", a explicat Adina Popa. Sistemul inteligent va depista un sac de gunoi aruncat lângă ţarc, dacă uşa a rămas deschisă mai mult de 5 minute sau dacă un orădean a intrat în ţarc cu saci de gunoi fără a-i scana.

Sistemul nu va "observa" şi dacă cetăţeanul aruncă greşit deşeurile, adică, de exemplu, dacă un sac galben, cu reciclabile, este aruncat în pubela neagră (pentru deşeuri reziduale). În schimb, acest lucru se va putea depista la controale făcute de Poliţia Locală în incinta metalică sau la halda de deşeuri. Cum sacii au coduri unice, vinovatul va fi identificat uşor şi va putea fi amendat, colectarea separată a deşeurilor fiind o obligaţie prevăzută de lege şi de regulamentul local de salubritate.

Ar putea fi extins în tot oraşul

Sistemul a fost gândit de Primărie împreună cu firma Cargo Track Solutions SRL, care oferă gratuit scanerele de la intrarea în cele 5 ţarcuri şi camerele de filmat. Aceeaşi companie asigură şi aplicaţia prin care asociaţiile de proprietari vor putea genera lunar situaţii statistice cu sacii de gunoi aruncaţi din fiecare apartament, implicit va putea distribui costurile facturii de salubritate.

Primăria va organiza întâlniri cu locatarii celor 545 de apartamente din cartierul Prima Nufărul, pentru a le explica noile reguli şi folosul lor. Experimentul va dura din 25 ianuarie până pe 25 aprilie 2022, iar dacă se va dovedi fezabil, va fi extins în tot oraşul.

"După 25 aprilie vom avea informaţii despre ce s-a întâmplat şi cum s-au conformat cei 700-800 de locatari şi, în funcţie de rezultate, împreună cu operatorul de salubritate, Poliţia Locală şi cel de la groapa de deşeuri vom implementa sistemul la toate ţarcurile", a declarat primarul Florin Birta.

Orădenii vor cumpăra sacii

Deocamdată, Primăria nu ştie cât ar costa investiţia pentru tot oraşul, ba nici măcar pentru proiectul pilot. În schimb, edilul a dat asigurări că implementarea unui asemenea sistem nu va modifica preţul salubrităţii pentru locuitorii oraşului. Aceştia, însă, vor trebui să-şi cumpere sacii personalizaţi, Primăria achiziţionându-i doar în cadrul proiectului pilot.

"Nu se va scumpi gunoiul, avem un preţ stabilit în urma unei licitaţii şi se plăteşte un tarif pe metru cub. Singurul lucru pe care îl va plăti cetăţeanul este acel sac. În rest, ca şi azi, întreţinerea sistemului va fi suportată de Primărie", a declarat Birta. Deocamdată, nici preţul unui sac nu este cunoscut.

Edilul speră că sacii cu cod unic îi vor responsabiliza pe orădenii de la blocuri în respectarea regulilor colectării separate. Birta a subliniat, luni, că Oradea plăteşte sume mari către Administraţia Fondului de Mediu pentru că nu reciclează suficiente deşeuri, iar colectarea separată este singura soluţie pentru reducerea cantităţilor de deşeuri abandonate la groapa de gunoi.

Se păstrează plafonarea

Pe de altă parte, în aceeaşi conferinţă, primarul Florin Birta a mai anunţat că, împreună cu operatorul de salubritate, a decis să amâne implementarea tarifării la volum la asociaţiile de proprietari cu încă şase luni.

Astfel, până la vară, orădenii de la blocuri vor plăti în continuare 17,87 lei pe lună, pentru colectarea deşeurilor, indiferent de cât de multe mizerii generează într-o lună.

Tariful este însă mai mare decât îl plătesc puţinele asociaţii de proprietari din Oradea care au preferat să încheie cu RER Vest un contract de plată la volum şi unde un locatar plăteşte lunar cel mult 15 lei.